Un subiect arzător al zilelor noastre: cum ne pregătim copiii pentru tehnologie?
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 12 martie 2018, 06:00
Rolul şi locul internetului în vieţile copiilor este un subiect îndelung dezbătut în ultimii ani. Din ce în ce mai mulţi cercetători caută să observe efectele frecventei utilizări a internetului, a reţelelor de socializare şi a jocurilor online. Internetul este o sursă nelimitată de informaţii diverse din nenumărate domenii. Cât de benefic sau de dăunător este asupra celor care îl utilizează, în special asupra copiilor aflăm din interviul realizat de Laura Matei cu psihologul Bianca Radu.
Bianca Radu: — Este un subiect arzător în zilele noastre. Foarte mulţi părinţi sesizează la o anumită vârstă la comportamentul copiilor lor tot felul de probleme: ba că sunt hiperactivi, ba că nu mai ascultă, ba că nu-i bagă în seamă. Acestea sunt problemele vizibile de comportament, cu care majoritatea părinţilor vin. Însă de fiecare dată când mă confrunt eu personal cu un astfel de caz, prefer să discut cu părinţii despre evoluţia pe care copilul a urmat-o, de la primul contact cu gadgetul respectiv şi până în prezent, când ei au sesizat această problemă. Din păcate de multe ori se întâmplă ca părinţii, mult prea ocupaţi, să prefere să plaseze în mâna copilului un telefon sau o tabletă prin care să le ofere accesul fie la desene animate, la jocuri, în funcţie de vârsta fiecărui copil. Statisticile spun că până la 2 ani ideal ar fi ca astfel de gadgeturi să nu ajungă pe mâna copilului, dar foarte mulţi părinţi apelează la ele încă din primele luni de viaţă ale copilului. Permiţându-le copiilor la câteva luni să privească nişte desene pe un telefon sau pe tabletă nu facem decât să-i deconectăm de noi, să-i deconectăm de simţurile lor proprii. Asta nu face decât să le altereze percepţiile. Evident că ne surprinde ulterior că avem copii care sunt diagnosticaţi cu ADHD, care nu mai ascultă, nu mai au răbdare.
Din păcate sunt tot felul de jocuri, unii le numesc „jocuri educative”. Prin acestea copilul învaţă să decupeze, să deseneze, să facă lucruri, dar toate în mediul virtual. Folosindu-se de clicuri, de ecranul tabletei e una, dar el nu ştie de fapt să mânuiască o foarfecă dacă îl pui să decupeze în mod real. Şi atunci e evident că îi învăţăm să trăiască într-o altă lume, într-o lume virtuală.
Laura Matei: — Dacă un părinte îi ia calculatorul copilului şi acesta face urât, cum ar trebui să reacţioneze părintele?
Bianca Radu: — Mai ales la vârste mai apropiate de adolescenţă este deja destul de târziu, pentru că e posibil să se fi instalat dependenţa. Adolescenţii chiar reacţionează foarte violent, unii chiar îşi lovesc părinţii atunci când încearcă să le întrerupă curentul sau internetul. Din punctul meu de vedere, aş spune că e responsabilitatea părintelui să stea alături copilului, să vadă ce preocupări are acesta. Eventual aş sugera să se stabilească într-un fel de şedinţă de familie nişte reguli pentru calculator, pentru accesul la internet; să se facă o listă a jocurilor aprobate pentru a se juca în familia respectivă; să se stabilească poate o zi sau două în care copilul să aibă un anumit timp alocat pentru astfel de jocuri.
Copiii au nevoie de limite. Ei au nevoie să ştie până unde se pot întinde. Evident că o să încerce şi să le încalce. Întrebarea cheie pe care o recomand tuturor este: oare ce învaţă copilul din situaţia asta? Dacă ne punem astfel de întrebări atunci când suntem într-o situaţie limită, putem vedea mai clar care sunt avantajele şi dezavantajele situaţiei respective şi putem lua o decizie în cunoştinţă de cauză.
Laura Matei: — De multe ori şi părinţii stau foarte mult pe calculator. Nu ar trebui oare ca părinţii să petreacă mai puţin timp folosind calculatorul?
Bianca Radu: — Trebuie să ţinem cont de faptul că noi ca şi părinţi suntem primele modele în viaţa copiilor noştri. Dacă părinţii vin acasă şi stau mereu cu ochii în telefon, copilul se simte oarecum exclus, nu reuşeşte să stabilească acel contact cu ei. În plus, evident că noi îi stârnim curiozitatea. Dacă el vede nişte imagini viu colorate, mişcătoare, el manifestă interes şi pentru acel obiect, ca şi pentru orice alt obiect din casă. Şi odată ce interacţionează şi vede cât de activ este solicitat, va vrea să facă şi el acelaşi lucru.
Laura Matei: — Cum poate controla un părinte cu cine vorbeşte copilul lui, astfel încât copilul să nu sesizeze că e urmărit?
Bianca Radu: — Asta se poate face cam până pe la vârsta de 7-8 ani. Pentru că în funcţie de cât de mult interacţionează cu gadgeturile, va descoperi până la urmă că este urmărit. Ideal ar fi nu să stăm la pândă, ci să reuşim să ne creştem copiii responsabili şi independenţi.
Laura Matei: — Când realizăm că copilul nostru are cu adevărat probleme din prisma calculatorului şi al jocurilor şi când să apelăm la specialist?
Bianca Radu: — Depinde de fiecare copil în parte.Aş putea să vă dau exemplul unui copil de 3 ani şi jumătate care nu verbaliza nimic. Comunicând cu mama, am descoperit faptul că el a folosit foarte mult imaginile vizuale şi auditive de la televizor. El de la 3 luni de zile, de dimineaţa până seara stătea în faţa televizorului. Nu a avut o persoană cu care să comunice. Acesta este un caz în care se apelează la specialist. În adolescenţă de obicei sunt foarte vizibile aceste lucruri. Atunci când sunt dependenţi de calculatoare, nu mai sunt receptivi la nimic din ce le cer părinţii. Un astfel de copil devine inexpresiv, pentru că el nu învaţă să îşi exprime emoţiile. El de fapt trăieşte nişte emoţii care nu sunt ale lui, ci au fost provocate de evoluţia jocului respectiv.
Laura Matei: — Cam la ce vârstă ar trebui să-i facem cont de socializare?
Bianca Radu: — Indicat ar fi să lungim cât mai mult această perioadă. Se constată că deja de la vârsta de 13-14 ani majoritatea copiilor au deja un cont: unii obţin contul pe baza unor declaraţii false privind vârsta, iar alţii spun că părinţii le-au făcut contul. Nu am nimic împotriva părinţilor care explică copiilor ce înseamnă tehnologia, cum poate fi folosită, la ce riscuri se expun. Dar contează cum ne pregătim copiii pentru tehnologie şi contează cum îi învăţăm să o utilizeze în folosul lor.
Laura Matei/Andreea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
