Animal de companie: De ce mârâie câinele?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 mai 2018, 06:00 / actualizat: 10 mai 2018, 8:34

V-aţi întrebat vreodată ce gândesc prietenii noştri patrupezi? De obicei aceştia ne transmit semne destul de clare referitor la ceea ce simt.

De exemplu, atunci când animăluţul nostru îşi ascunde codiţa între picioare, fuge şi se ascunde sub pat, ne este destul de uşor să înţelegem că acesta este speriat. Însă, presupun că fiecare deţinător de căţel s-a întrebat cel puțin odată ce gândeşte acesta în timpul somnului atunci când îşi mişcă lăbuţele ca şi cum ar alerga în somn. Prin înţelegerea comportamentului prietenului nostru vom lega o relaţie om-animal mult mai sănătoasă.

Un studiu care vizează interpretarea comportamentului canin a fost efectuat de către o echipă din cadrul Univestităţii din Columbia în 2012. Scopul acestuia era să descopere dacă experienţa unei persoane care deţine câini îi este relaționată cu citirea corectă a limbajului canin. Răspunsurile colectate în prin sondaj au fost comparate cu răspunsurile experţilor în comportamentul canin.

Cei care nu aveau prea multă experienţă cu căţei au interpretat corect frica doar în jur de 30%, pe când cei care au câini, au citit frica bine în aproximativ 60% din situații. Procentele ne indică faptul că, deși știm înțelegem destul de bine limbajul câinilor, mai putem încă să îmbunătățim asta.

În Manualul de Medicină Comportamentală Canină şi Felină din cadrul Asociaţiei Veterinare Britanice a Animalelor Mici (BSAVA) este prezentată o scală a agresiunii. Acestă scală ilustreză faptul că anumite semne ale limbajului corporal pot fi văzute de noi cum apar gradual pe câine, la fel ca treptele unei scări, pe măsură ce ameninţarea creşte. Multe din semnele de stres și disconfort precum căscatul, linsul boticului şi întoarcerea capului în cealaltă direcţie precum și cele pe care ni le arată căţeii sunt de multe ori trecute cu vederea de către oameni sau citite greșit. Practic, trepta cea mai înaltă este muşcătura, mârâitul treapta imediat următoare, iar celelate premergătoare le trecem cu vederea de multe ori.

Câţi dintre noi ne certăm căţelul atunci când mârâie? Pare ceva normal, nu?

Însă prietenii noştri ajung să manifeste acest comportament din mai multe motive. De multe ori ne dorim ca acest comportament să înceteze fără să ştim care este motivul exact. Mârâitul este modalitatea cea mai politicoasă a câinelui de a ne arăta că „i-a cam ajuns” și ne roagă insistent să fie lăsat în pace.

Primul pas în orice plan de tratament al comportamentului este evitarea situaţiilor care provoacă teamă, anxietate şi stres. Acest lucru duce la scăderea şansei ca animăluţul nostru să devină agresiv. Trebuie să ne amintim faptul că un căţel care mârâie este extrem de stresat. Continuarea acţiunii care îi provoacă mârâitul va duce negreşit la muşcătură. Este adevărat că după ce va fi certat de câteva ori din acest motiv căţelul va înceta să mârâie în acea situaţie, însă frica va fi încă prezentă, din acest motiv acesta va găsi altă modalitate de a-şi exprima disconfortul. Următorul pas de a ne comunica distresul lui, rămâne atunci – mușcătura. Orice a mai încercat până acum, fie nu a fost înțeles și ascultat de om, fie a fost pedepsit pentru exprimarea disconfortului resimțit. Putem interpreta mârâitul ca un semn de stop, care ne arată că trebuie să schimbăm activitatea sau interacţiunea.

De asemenea este important că fiecare căţel este unic şi nu toţi căţeii mârâie înainte să muşte, însă fiind atenți la limbajul corpului lor, vom înțelege că animăluţul nostru este stresat şi că trebuie să încetăm acea activitate.

Sperăm ca data viitoare când observaţi acest comportament să îl priviți în mod diferit, nu ca a fi un comportament „nepoliticos” sau „urât” , ci că patrupedul vostru vă comunică clar şi răspicat o nevoie. Ulterior, suntem responsabili să înțelegem cum îl putem ajuta să îi scadă discomfortul.

Atât pentru azi, sperăm că aceste informaţii vă vor ajuta să înţelegeţi mai bine comportamentul animăluţelor voastre dragi. Noi vă dorim o zi frumoasă alături de cei dragi, indiferent de specie.

Bibliografie:
• Sirois, K. (n.d.). Growling as a Sign Post. Preluat de la https://www.psychologytoday.com/intl/blog/decoding-your-pet/201805/growling-sign-post
• Wan, M., Bolger, N., & Champagne, F. A. (2012). Human perception of fear in dogs varies according to experience with dogs. PLoS One, 7(12), e51775.
• Shepherd, K. (2009). Ladder of aggression. BSAVA Manual of Canine and Feline Behavioural Medicine,, 13-16.

Autor – Diana Bîrsan, voluntar Societatea Română de Antrozoologie

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.