Altfel despre sănătate: Micul dejun și controlul ponderal
Articol editat de cristina.rusu, 15 mai 2018, 11:34
Acum mai bine de 100 de ani s-a observat că ingestia a două mese consecutive care conțin carbohidrați îmbunătățește toleranța la glucoză la pacienții sănătoși (fenomenul s-a numit efectul „Staub-Traugott”).
Toleranță bună la glucoză înseamnă o cantitate normală de insulină care se va secreta de către pancreas ca răspuns la creșterea glicemiei în sânge.
Insulina fiind unul dintre hormonii care ne îngrașă, este de dorit să avem o sensibilitate bună la insulină, pentru că hiperinsulinismul se asociază cu creșterea în greutate.
În 1970, doi cerecetatori, Metz și Friedenberg au confirmat acest lucru atât la pacienți cu toleranță normală la glucoză cât și la cei cu toleranță alterată. De-a lungul timpului au fost mai multe studii care din nou au confirmat acest lucru în cele mai diverse situații – și la pacienții cu diabet și fără diabet, și la administrarea orală a glucozei și intravenoasă.
În octombrie 2015, un studiu publicat în Diabetes Care de către Jakubowicz demonstrează că și reversul este adevărat. Adică omiterea micului dejun la pacienții cu diabet are ca rezultat creșterea mai accentuată a hiperglicemiei postprandiale după prânz și după cină.
Autorii desemnează fenomenul ca „second-meal effect” (efectul celei de-a două mese).
Alături de glicemie, se înregistrează creșterea acizilor grași (și implicit a proceselor de ateroscleroza), glucagonului și scăderea GLP-1 (unul din hormonii care intervin în sațietate). Cu alte cuvinte, iată explicația pentru care tindem să ne îngrășăm mai eficient dacă sărim peste micul dejun.
Organismul secretă mai multă insulină ca răspuns la cele două mese (prânz și cină), iar acest lucru, împreună cu o sensibilitate mai scăzută (intrinsecă) a insulinei în a doua parte a zilei vor favoriza adipogeneză (creșterea în volum a adipocitelor).
Toate aceste cerecetări înclină balanța în favoarea unei mese la începutul zilei (nu trebuie să-i spui „mic dejun”, nu trebuie neapărat să fie dimineață la prima ora, poate fi una sau două gustări sau un “brunch” – combinație între mic dejun și prânz), însă într-un moment în care apare senzația de foame.
Această masă va avea rolul de a controla ce se întâmplă mai departe în zi din punct de vedere alimentar dar și metabolic.
Impulsurile alimentare sunt dictate de o anumită constelație hormonală și nu sunt supuse voinței sau ambiției. Acest echilibru hormonal are un reglaj foarte fin și rădăcini adânci în toate aspectele vieții (servici, familie, școală, viață socială, exercițiu fizic, etc).
Este important să ne înțelegem propriile impulsuri alimentare, este primul pas spre rezolvarea lor.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
