Incluziv: File de istorie prin ochii unui cercetător nevăzător
Istoria Liceului pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca se întinde pe aproape 120 de ani.
Articol editat de cristina.rusu, 22 mai 2018, 12:01
Liceul pentru deficienți de vedere din Cluj
Începuturile ei se pierd într-o perioadă tumultuoasă din punct de vedere politic.
Istoricul nevăzător Katona Lajos a studiat subiectul timp de mulţi ani, cercetând documente vechi din timpul Imperiului Austro-Ungar, pentru a dezvălui cum a fost înfiinţată şi care era viaţa elevilor în primii ani ai acestei instituţii. El a adunat într-o carte rezultatele cercetării sale monumentale.
Katona Lajos, foto: Totb
Cartea se intitulează Istoria Şcolii pentru Nevăzători din Cluj-Napoca între 1900 şi 1920. În momentul de faţă şcoala are 118 de ani şi sunt 7 nume diferite cu care a fost cunoscută de-a lungul timpului.
În 1980 am început să cercetez în arhive istoria şcolii. În acea vreme şcoala avea un director, poate primul director calificat pe care l-a avut şcoala după război. În 1980 acesta a găsit că ar fi cu cale să se caute actele de înfiinţare ale instituţiei. Până la urmă eu am fost cel pe care l-a întrebat dacă sunt dispus să efectuez o cercetare în arhive. Bineînţeles că eu am avut nevoie de ajutor să duc proiectul la bun sfârşit.
Din fericire soţia mea a fost de acord să mă ajute, mai ales că ea se descurcă foarte bine cu orice fel de scriere de mână. Timp de 5 ani am desfăşurat această cercetare împreună cu soţia mea. Am adunat toate documentele, iar după ce am ieşit la pensie am început să le pun în ordine. Şi încet-încet s-a construit această carte. (Katona Lajos)
Katona Lajos a studiat arhivele consiliilor orăşeneşti de la sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX. Din procese verbale, corespondenţa oficială a autorităţilor şi ordine ministeriale a reconstituit condiţiile în care a fost înfiinţată şcoala specială pentru nevăzători.
Un aspect important l-au reprezentat actele de donaţie, care arată cu ce fonduri a pornit la drum noua instituţie şi ce viaţă a putut oferi elevilor care studiau între zidurile sale. Activitatea a pornit cu un depozit iniţial de 6000 de coroane, dar donatorii puteau ajuta prin orice obiect care le prisosea.
Documentele atestă de exemplu că două doamne au donat şcolii un pian valorând 500 de coroane; o donaţie importantă în contextul în care o pereche de boi, cu care o familie îşi putea lucra pământurile, nu valora mai mult de 100 de coroane.
Katona Lajosa: În procent de 90%, societatea civilă din Cluj-Napoca întreţinea şcoala.
Andrea Nagy: Apare cumva în documente câţi elevi erau?
Katona Lajos: Instituţia a pornit cu un număr de 9 elevi, în 15 octombrie 1900.
Biblioteca noii instituţii a fost pusă pe picioare printr-o muncă titanică, demnă de copiştii din mânăstirile Evului Mediu.
Katona Lajos: O bibliotecă a unei şcoli pentru nevăzători, care oglindeşte multe. Această bibliotecă a cuprins două sisteme de scriere, texte în alfabet braille şi în scriere normală. În acea vreme, cel puţin la Cluj nu puteau fi încă tipărite cărţile în alfabet braille. Acestea erau copiate de mână. Erau doamne extrem de dedicate care s-au înhămat să copieze aceste volume. Ani de zile, uneori chiar şi 10 ani dura copiatul acestor volume.
Tot din documente aflăm şi cum erau condiţiile de trai în clădirea şcolii: considerată modernă pentru standardele acelei vremi, era dotată cu toalete suficiente şi cu sistem de iluminare prin gaz lampant.
Clădirea însă era prea mică pentru numărul de elevi aflat în creştere. Un nou teren este cumpărat pentru suma de 90000 de coroane, unde este construit actualul sediu al Liceului Special pentru Deficienţi de Vedere din Cluj-Napoca în 1913.
Istoria documentată de Katona Lajos se opreşte în 1920. După această dată, pentru mulţi ani nu mai ştim care a fost soarta instituţiei şi a elevilor săi. Căci documentele, chiar dacă au existat cândva, nu se mai regăsesc în arhive.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
