Animal de companie: Cum se poate rezolva agresivitatea la papagali?
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 iunie 2018, 09:19
Salut și bun găsit la o nouă ediție a rubricii noastre. Având în vedere cât de mult îmi plac mie papagalii, m-am decis ca pentru azi să vorbesc puțin despre un comportament problematic la aceștia și anume mușcatul.
Nu contează cât de mic este, ciocul unui papagal este o unealtă deosebită care însă poate să fie și periculosă. E bine de înțeles în ce moduri îl folosește în mod normal în libertate un papagal. În primul rând ei se folosesc de acesta pentru a sparge semințe sau nuci foarte tari, pentru a își crea scorburi în arbori, a se cățăra, pentru a crea și a manipula bețigașe pe post de unelte, a se curăța și nu în ultimul râmd pentru a se apăra. În casele noastre îi putem observa cum își folosesc această unealtă pentru a distruge colivia sau a strica jucăriile în câteva minute și aparent fără un efort prea mare. Nu e de mirare că ne este frică să nu fim mușcați și noi iar această frică a noastră poate influența negativ atitudinea și interacțiunea cu pasărea.
Conform unui studiu prezentat în 2007 la Conferința Internațională a Consultanților în Comportamentul Animal (IAABC), Cleveland, cel mai des invocat motiv pentru abandonarea papagalilor este faptul că aceștia mușcă.
Pentru a evita astfel de probleme cu papagalul vostru e bine să cunoașteți cât mai multe aspecte legate de specia pe care o îngrijiți dar și aspecte generale. Un asemenea exemplu este faptul că papagalii sunt animale de tip pradă în libertate. Asta înseamnă că o bună parte din comportamentul natural este ghidat de emoția fricii de a nu fi prins. O pasăre de tip pradă care nu se simte capabilă să prevină un atac sau să scape de un prădător poate recurge la o strategie de supraviețuire cu un comportament de intimidare sau chiar atac față de așa presupusul prădător.
Un alt aspect important de avut în vedere pentru a preveni sau chiar trata mușcatul este acela de a crea un mediu și circumstanțe în care papagalul să nu fie speriat pentru a recurge la un comportament defensiv de tip agresiv. Totodată, este important să avem o atitudine și un limbaj corporal cât mai puțin intimidant.
Mediul în care trăiește este de asemenea foarte important în prevenirea comportamentelor problematice. Acestea sunt niște păsări sociale și inteligente care au nevoie de multă stimulare fizică și mentală pentru a nu se plictisi sau a deveni frustrate pentru că nu își pot exprima comportamente naturale pentru ei. Cu alte cuvinte au nevoie de enrichment zilnic și cât mai variat. Dar poate cel mai important aspect când vine vorba de o viață frumoasă pentru un papagal este socializarea cu alți indivizi din aceeași specie sau chiar oameni.
Autorul studiului din 2007, J. Hooimeijer, a realizat un protocol pentru a rezolva un comportament problematic:
În primul rând, când se întâmplă mușcătura nu arătați că vă pasă și continuați să faceți ceva total diferit ca și cum pasărea nu este prezentă. Astfel papagalul este nevoit să se uite să vadă la ce sunteți atenți, ceea ce este un lucru bun. Următorul pas este să recompensați pasărea când aceasta devine curioasă de voi și ceea ce faceți printr-o atitudine pozitivă și câteva cuvinte calde. Pe urmă îi prezentați, îl încurajați și îi permiteți să interacționeze cu un obiect. În acest fel îl învățați pe papagal să-și redirecționeze atenția de la a ne mușca pe noi către a atinge, a manipula sau chiar mușca alte obiecte.
În mod ideal acest proces poate ține până la 30 de secunde. Pe măsură ce îl veți aplica, în timp comportamentele nedorite devin înlocuite cu altele mai naturale sau pozitive.
Atât pentru azi și sper ca aceste informații să vă ajute în cazul în care vă împărțiți casa cu un astfel de înaripat inteligent și frumos. Până data viitoare eu vă doresc animale cât mai fericite!
Referințe: Hooimeijer J. A Practical behavioural protocol for dealing with parrots. Proc. Assoc Avian Vet, Pittsburgh 2003.
Vlad Vancia
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
