„În umbra marelui plan” la Reactor de creație și experiment
În umbra marelui plan
Articol editat de Carmen Sas, 20 iunie 2018, 06:00 / actualizat: 20 iunie 2018, 9:27
În umbra marelui plan
Articol editat de Carmen Sas, 20 iunie 2018, 06:00 / actualizat: 20 iunie 2018, 9:27
Final de stagiune la Reactor de creație și experiment, spațiul cultural clujean energic și viu, deschis la experiențe artistice alternative. Despre provocările teatrale, de conţinut şi de imaginaţie, cu care tinerii artişti implicaţi în proiectele Reactor, ies la rampă, am stat de vorbă cu doi dintre membri echipei artistice: Oana Mardare şi Doru Taloş.
Carmen Sas: Hai să povestim despre acest spectacol, despre premiera În umbra marelui plan, care va avea loc joi, 21 iunie, la ora 20.00.
Oana Mardare: Spectacolul e regizat şi scris de Catinca Drăgănescu, o tânără regizoare din Bucureşti. Suntem la prima colaborare cu ea şi ne bucurăm foarte mult de întâlnire. Noi am propus cadrul de lucru şi ea a propus să ne direcţionăm atenţia spre acest moment, având interesul de a urmări acest parcurs al unei generaţii: această lupă, această bulă care se repetă şi care se poate urmări destul de bine, dacă e să urmăreşti traseul acestor copii.
Doru Taloş: Este prima generaţie foarte numeroasă; şi o generaţie care în anii ’80 sau ’60 trebuia să se lupte pentru locuri la facultate, locuri la şcoală, pentru un loc de muncă bun. Şi atunci, e cumva o generaţie foarte individualistă, care nu a reuşit să-şi facă o voce foarte puternică. Şi acum oamenii aceştia, în 2018, sunt în funcţii de conducere, pentru că sunt la vârsta pentru asta (adică 50-55 de ani). Şi e interesant de analizat, de urmărit, generaţia aceasta. Cumva, reuşim să îi ca şi repere pe părinţii noştri, avem informaţii despre cum a fost atunci.
Oana Mardare: E o generaţie cu care suntem în contact, ceea ce de fapt a şi ajuns să fie spectacolul: un tablou de familie. E un prilej bun de înţelegere, de empatizare, de contextualizare. Şi vine oarecum şi cu o detaşare: în momentul în care îţi sunt clare nişte greşeli, nişte dinamici, cred că e mai uşor să-ţi dai seama pentru ce vrei să optezi sau să-ţi dai seama de libertatea pe care o ai, de puterea pe care o ai.
Carmen Sas: Spectacolele pe care voi le aveţi la Reactor au tot timpul un public foarte tânăr, un public care nu a trăit acele vremuri. Dar sunt spectacole pe care voi le faceţi cu scopul de a le arăta acestor tineri, acestui public, ceea ce a trăit societatea noastră, ca ei să înţeleagă. Cum înţeleg cei care au acum 20 de ani aceste spectacole?
Doru Taloş: Pentru noi, ca generaţie, cred că e important să ne înţelegem foarte bine trecutul, pentru a putea construi un viitor. Adică cumva mi se pare că lucrurile acestea ne afectează şi cu cât înţelegem mai bine cum a fost perioada aceea, cum a fost trăit comunismul, cum a fost trăită tranziţia, cum au trăit părinţii noştri anii lor de tinereţe, o să ne ajute şi pe noi ori să-i înţelegem pe ei, ori să construim viitorul mai bine.
Oana Mardare: Noi am ales nişte perspective foarte subiective, personale. Sunt practic 4 tablouri cu 4 personaje centrale. Pe parcursul acestor ani, din anii ’50 încolo, survin momente cheie, de decizii, de alegeri; oameni aflaţi în faţa unor situaţii în care de fapt ai prea puţin de ales, în care ţi se forţează mâna să optezi pentru ceva. Şi ajung să fie nişte puncte de vedere foarte interioare şi foarte uşor de înţeles.
Carmen Sas: Credeţi că sunt nişte tablouri care nu ar fi deloc posibile în ziua de astăzi?
Oana Mardare: Ba, sigur că da. Se schimbă variabilele, se schimbă lucrurile care te forţează. Dar ele pot fi posibile oricând.
Carmen Sas: Deci fac parte dintr-o filă de istorie dar pot să fie oricând extrem de actuale.
Oana Mardare: Pot să devină. E şi un exerciţiu de imaginaţie. Ce e foarte interesant de analizat, este cum contextul acesta social şi politic ajunge să intre în viaţa personală a oamenilor. Momentan, libertatea e mai mare şi avem totuşi această zonă mai protejată.
Doru Taloş: Dar mai sunt şi acum grupuri care ar interzice avorturile, de exemplu.
Carmen Sas: Întregul vostru eveniment e sub egida „Al doilea sex”.
Oana Mardare: Evenimentele din 17-24 iunie 2018 iunie au o relevanţă în jurul acestei teme. Acest grup, al femeilor, nu e reprezentat corespunzător.
Doru Taloş: Mereu locul 2, numărul 2 în buletin, de aici „al doilea sex”.
Oana Mardare: Comunismul a început cu o falsă emancipare a femeii. E de urmărit maşinăria aceasta de propagandă, cum a început tot discursul acela cu femeia care poate orice; până când şi-au dat seama că „stai, femeia asta nu mai produce copii, să revenim la imaginea de femeie-mamă„. Şi s-a creat această presiune pe acest sex.
Carmen Sas: O idee care, aşa cum spuneai, persistă în foarte multe medii. După al doilea sex urmează al treilea? 🙂
Oana Mardare: Eu cred că da, dar va fi cândva pe la începutul anului viitor. Noi intrăm în vacanţă pe vară, după care, în toamnă, revenim.
Doru Taloş: În 24 iunie 2018 e final de stagiune. Găsiţi mai multe informaţii pe site-ul nostru www.reactor-cluj.com. Şi pe pagina noastră de Facebook, unde puteţi găsi mai multe informaţii despre fiecare spectacol de săptămâna viitoare.
Carmen Sas / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Isteria asta nu vine de azi, de ieri, ci s-a acumulat în timp. Sunt multe probleme legate de felul în care funcționează politica și...
Septimiu Bizo este medic stomatolog de profesie, însă pasiunea lui pentru fotografie și animale sălbatice l-a purtat pe aproape toate...
Ce-ar fi această minunată sărbătoare de celebrare e eternului feminin, 8 Martie, fără declarațiile de admirație, apreciere și respect venite...
„Te iubesc, mamă” spune Lia Rusu în fiecare an, de 8 Martie, de patru ani încoace, printr-o campanie în care oferă cadouri mamelor...