Cutia ţăranului – din gospodăria ţăranului, direct la uşa orăşanului! [AUDIO]
Cutia ţăranului
![Cutia ţăranului – din gospodăria ţăranului, direct la uşa orăşanului! [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2018/06/Cutia-taranului.jpg?resize=850%2C479&ssl=1 "Cutia ţăranului – din gospodăria ţăranului, direct la uşa orăşanului! [AUDIO]")
Articol editat de Carmen Sas, 21 iunie 2018, 06:00 / actualizat: 21 iunie 2018, 8:39
Cutia ţăranului
Articol editat de Carmen Sas, 21 iunie 2018, 06:00 / actualizat: 21 iunie 2018, 8:39
Din gospodăria ţăranului, direct la uşa orăşanului! Pe scurt, în doar 7 cuvinte, aşa putem rezumă muncă, de 7 ani de zile, a celor care desfăşoară proiectul „Cutia ţăranului”. Despre ce este vorba? Pe scurt: despre mâncare sănătoasă adusă direct din gospodăria ţăranului, mic producător, la uşa orăşanului, mare consumator. Cu toţii, orăşeni sau nu, căutăm mâncare sănătoasă, fructe şi legume crescute în România, dacă se poate fără pesticide, lapte, carne şi ouă care să nu fie procesate şi care să vină de la sursă primară, nu care să fi crescut şi să se fi dezvoltat la lumina unui bec. Ceea ce şi-au propus, în proiectul lor, cei de la „Cutia ţăranului”, după cum este şi uşor de înţeles, este să livreze direct cumpărătorilor de la oraş, cutii cu diverse produse care vin din gospodăriile ţăranilor.
Despre cum putem alege mâncare proaspătă şi sănătoasă în fiecare săptămână, ştiind exact cine sunt cei de la care am cumpărat, fără intermediari, am vorbit cu Iulia Sara, parte din echipa de organizare a proiectului Cutia Ţăranului:
Iulia Sara: Cutia ţăranului este mai mult decât un program de sănătate culinară. E de fapt un proiect în care reînviem o relaţie mai veche între ţăranul român şi orăşean. Asta este de fapt ceea ce stă la baza proiectului nostru, relaţia pe care ne-o dorim să fie pe termen lung. Chiar acum împlinim 6 ani, de 6 ani hrănim în jur de 800 de familii în mai multe oraşe. Am început în Cluj, apoi a urmat Bucureştiul, Braşov, Târgu Mureş, Timişoara. Încet-încet creştem în toată ţara.Noi ajutăm ţăranii, fermierii să îşi vândă direct produsele; să ajungă la cei care pot să aprecieze un produs curat
Carmen Sas: Voi verificaţi ca toate aceste produse să fie curate?
Iulia Sara: Nu, noi nu facem pe poliţiştii. Dar cerem mult mai mult decât atât: să pregătească produsele ca şi cum ar face pentru familia lor. De fapt aşa pornesc multe dintre familiile de ţărani: vor să crească o hrană sănătoasă pentru familia lor şi ajung să aibă o abundenţă, un surplus de produse pe care vor să-l valorifice. Şi încet-încet producătorii noştri ajung să se susţină, să poată să trăiască din asta. Acesta este scopul, să-i ajutăm să devină autonomi şi să poată să facă asta şi peste 10-20 de ani.
Carmen Sas: Când vorbim de produse aduse de la cei care au mici gospodării la ţară, la care zonă ne referim? De unde vin produsele pe care le aveţi voi în proiect?
Iulia Sara: Susţinem mutarea produselor pe distanţe scurte. Adică în jurul Clujului, cea mai mare distanţă ar fi la Dej, de exemplu. Avem producători din Cluj, Chesău, Cojocna, care pot să transporte. Producătorii livrează direct produsele respective. Astfel tu ca şi cumpărător când primeşti produsele, ai şansa să întrebi cum au fost crescute roşiile sau cum sunt hrănite animalele. Chiar acum pe blogul nostru am postat un articol scris de unul dintre membrii primei noastre cutii cu legume, care a fost în vizită la producătorul care îi aduce cutia cu legume.
Carmen Sas: Care sunt celelalte oraşe prinse în Cutia ţăranului?
Iulia Sara: Bucureşti, Timişoara, Braşov; Sibiul este acum la început, la fel şi Iaşiul.
Carmen Sas: Dar pot să vină producători să se înscrie la Cutia ţăranului, oferindu-şi produsele celor care au nevoie de ele.
Iulia Sara: Chiar acum avem o campanie de a ajunge la ţăranii din satele din jurul Braşovului, Sibiului, Timişoarei, Iaşiului. Şi în general a marilor oraşe, pentru că acolo lumea începe să fie atât de ocupată încât să nu mai aibă timp să gătească sau să meargă la piaţă.
Carmen Sas: Mai e o problemă cu mersul la piaţă: dacă merg la piaţă în Grigorescu (că aici e Casa Radio), nu am certitudinea că cel de la care cumpăr ouă sau brânză e şi cel care le creşte. Nu ştim dacă ceea ce cumpărăm e importat din Turcia sau e adus din grădina ţăranului.
Iulia Sara: Asta se întâmplă din ce în ce mai des în pieţele noastre. Ne străduim să fim transparenţi, o relaţie directă. Noi încurajăm ca membrii noştri să controleze, ei sunt cei care judecă şi trebuie să aibă votul.
Carmen Sas: Să vorbim de cutii: ele sunt diferenţiate în funcţie de alimente?
Iulia Sara: De tipuri de alimente: legumele şi zarzavaturile dau un tip de cutie, produsele lactate un alt tip de cutie.
Carmen Sas: Carne de pui şi de raţă am văzut pe site-ul vostru.
Iulia Sara: Exact. Am avut şi carne de porc şi sper să mai avem. Carne de vită, de prepeliţă, produse apicole. Am avut şi cutii speciale de Crăciun sau de Paşte. Dar în general cutiile noastre au o frecvenţă de livrare: cutia cu legume este săptămânală, lactatele la fel. Carnea este mai rară, odată la o lună se livrează. Astfel, săptămânal sau lunar întâlnindu-te cu producătorul tău, poţi să stai de vorbă, să întrebi. Şi astfel de fapt ajungem să ne asigurăm că ceea ce primim este într-adevăr autentic.
Carmen Sas: Dacă vreau o cutie mixtă, care să conţină totul, există aşa ceva?
Iulia Sara: Există opţiunea să mă înscriu la cutia cu legume, la cutia cu lactate şi la cutia cu carne. La Cutia ţăranului nu poţi să vii să cumperi pe bază de listă de cumpărături, pentru că în grădină se fac anumite lucruri la un moment dat. În funcţie de ritmul naturii, de cum e vremea afară ş.a.m.d.
Carmen Sas: Deci nu pot să cumpăr zmeură iarna.
Iulia Sara: Nu. Dar pe de altă parte, poate cei care cultivă zmeură pot să congeleze sau să facă gem de zmeură. Şi atunci putem în felul acesta să valorificăm produsele chiar şi în alte perioade ale anului, în care nu sunt proaspete.
Carmen Sas: Vorbim de un abonament sau lunar pot opta pentru ce cutie vreau?
Iulia Sara: Atunci când cineva se înscrie la o cutie, bineînţeles că vrea să încerce. Poate să renunţe oricând: nu există abonament, dar există o responsabilitate pe care mi-o asum. Pot să renunţ oricând la cutie, dar ideea este de relaţie pe termen lung. Dacă îmi place, atunci rămân pe termen lung alături de familia aceasta.
Carmen Sas: Care sunt preţurile?
Iulia Sara: Preţurile sunt afişate pe site, de la 40 de lei până la 150 de lei. De exemplu o cutie cu 5 kg de carne de vită costă 150 lei, fiind livrată odată la 6 săptămâni.
Aş avea o invitaţie pentru ţăranii şi micii producători care încă se străduiesc să-şi ducă viaţa din munca pământului şi creşterea animalelor: îi încurajăm să ne dea un semn. Experienţa noastră de 6 ani ne-a învăţat ceva şi ne-a adus în momentul în care formulăm cutii valoroase, să sprijinim oamenii aceştia să ducă un trai decent şi să ajungă la cei care apreciază produsele lor.
Carmen Sas/Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Poluarea cauzată de maşini a devenit o problemă deosebit de gravă care afecteză nu doar mediul înconjurător, ci şi sănătatea oamenilor....
Vineri seara, 1 noiembrie, Narcisa Badea, o tânără de 25 de ani din Salonta, stabilită în Oradea, a electrizat scena de la „Vocea României”...
Un simplu click poate deschide porțile Muzeului Virtual Emil Isac oferind vizitatorului o mulțime de informații despre viața și opera poetului....
În septembrie 2024 consumatorii au returnat 15 milioane de ambalaje pe zi, ceea ce însumează o rată de colectare de peste 80% în sistemul...