Vertij, amețeli, ORL: Cauze și riscuri ale sforăitului

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 4 august 2018, 01:00 / actualizat: 4 august 2018, 4:09
Sforăitul apare atunci când coloana de aer inspirat prin căile aeriene superioare este perturbată în timpul somnului prin îngustarea căilor aeriene la nivelul nasului, cavitătii bucale sau gâtului. El poate fi însoțit de sindromul de apnee în somn, când episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de oprire a respirației.
La copii, cauzele cele mai frecvente sunt mărirea în volum a vegetațiilor adenoide și/sau a amigdalelor.
Cauzele sforăitului sunt variate și pot consta în existența vegetațiilor adenoide mai ales la copii, a polipilor nazali, scăderea tonusului musculaturii cervicale, mai ales odată cu înaintarea în vârstă, obstacole pe căile aeriene superioare în urmă unor infecții și a răcelilor netratate, mărirea în volum a amigdalelor, dezvoltarea unor tumori de cavitate bucală sau laringe, a alergiilor, deviația de sept nazal și obezitatea.
Printre cauzele sforăitului se numără și excesul de medicamente folosite pentru a relaxa musculatura gâtului sau fumul de țigară.
Consumul de alcool inhibă parțial capacitatea creierului de a controla căile aeriene.
Bolile multisistemice, de la insuficiențele cardiace pană la diverse anomalii genetice, dar și unele boli endocrine precum hipotiroidismul cu edemul său generalizat și creșterea în greutate, pot avea drept efect sforăitul. Tocmai din aceste cauze este necesară controlul cât mai rapid al unui specialist pentru tratarea precoce a cauzei.
Din cauza netratării la timp a sforăitului pot apărea probleme de ordin psihic, depresii, anxietăți (din cauza somnului neodihnitor), dar pot apărea și probleme de cuplu.
Din cauza scăderii capacității de oxigenare a creierului, poate să apăra oboseală cronică pe timpul zilei, cu scăderea randamentului la locul de muncă, scăderea performanțelor școlare, predispoziția pentru accidente rutiere și alte tipuri de accidente care pot pune viață în pericol.
Pacienții cu un somn neodihnitor sunt mai predispuși să adoarmă la volan și au, de asemenea, atenția mai scăzută.
Persoanele care sforăie prezintă un risc mai mare în dezvoltarea unui patologii cardiace și a accidentelor vasculare cerebrale.
Sforăitul se agravează odată cu trecerea anilor și tocmai de aceea numărul celor mai în varstă care sforăie este foarte mare de aceea ar fi recomanda adresarea la un medic specialist cât mai curând.
Alexandra Sabina Pop, medic specialist ORL
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.