Incluziv: 13 noiembrie, Ziua Educaţiei Copiilor Nevăzători
Articol editat de cristina.rusu, 13 noiembrie 2018, 12:41
Astăzi, 13 noiembrie, se sărbătoreşte Ziua Internaţională a Educaţiei Copiilor Nevăzători. Este marcată astfel ziua de naştere a pedagogului francez Valentin Hauy, cel care a înfiinţat prima şcoală pentru nevăzători din lume (la Paris, în 1784).
În Cluj-Napoca, traseul educaţional al copilului nevăzător începe, obligatoriu, la Liceul Special pentru Deficienţi de Vedere. Se termină, poate în prea puţine cazuri, într-o instituţie de învăţământ superior.
În imagine puteţi vedea o maşină de scris. Spre deosebire însă de modelele cu panglică îmbibată în cerneală de care poate vă amintiţi, aceasta are doar 7 clape terminate cu ace, care găuresc foaia pentru a forma literele alfabetului braille.
Aşa începe educaţia unui copil nevăzător.
Am 8 ani. Am început să învăţ braille. Ştiu deja literele A, M, C, U, N; şi mai ştiu, dar le-am uitat!
Pe lângă materiile pe care le parcurge orice copil, curricula într-o şcoală pentru nevăzători trebuie să includă ore de orientare şi mobilitate. Cristina Hossu este cea care predă aceste ore speciale în Cluj-Napoca. Lecţiile încep cu cei mici, care învaţă aspecte de motricitate fină (cum ar fi introducerea şiretului în pantofi); se continuă cu liceenii care deprind folosirea bastonului alb:
Pentru schema corporală avem păpuşi pe care le îmbrăcăm. Mai am aici o căsuţă gen Montessori, cu care învăţăm poziţiile spaţiale. Când încep să aibă prieteni, să-şi dorească să iasă în oraş ca să meargă până la mall, îşi dau seama că au nevoie de baston dacă vor să fie independenţi.
În această toamnă a fost lansat un nou proiect menit să aducă mai aproape istoria de elevii nevăzători. Istoria prin sunet şi atingere propune folosirea unor materiale tactile şi audio în sistemul de învăţare, mai mult decât se urmăreşte în mod normal la clasă. Andreea Bruckner, coordonator de proiect:
Materialele audio sunt reprezentate de 45 de fişiere audio pe care noi le-am realizat împreună cu un profesionist. Aceste materiale se aseamănă oarecum cu teatrul radiofonic, în sensul că folosesc în egală măsură efecte sonore, voce, muzică specifică unei anumite perioade pentru a sugera senzaţia de luptă şi pentru a ilustra perioada respectivă. Iar materialele tactile sunt reprezentate de un set de 120 de ilustraţii în 3 dimensiuni, care sunt foarte uşor de înţeles prin pipăit. Acestea reprezintă pe deoparte hărţi de istorie specifice fiecărei perioade, dar există şi un set de ilustraţii care descriu în mod tactil istoria culturală a României, din perioada neolitică până la perioada comunistă.
Beneficiari sunt în principiu elevi din clasele a XI-a şi a XII-a, care se pregătesc de bacalaureat. Dar elevii nevăzători ar putea avea parte în curând şi de alte manuale adaptate într-un mod asemănător.
Un alt proiect dedicat liceenilor nevăzători din oraşul nostru este InRadio: un concept inedit de educaţie nonformală, prin care tinerii vor învăţa cum să realizeze emisiuni sau ştiri şi cum să-şi creeze propriul lor post de radio online.
Gabriel Nagy, iniţiatorul proiectului:
InRadio este un proiect finanţat de Uniunea Europeană în cadrul căruia vom înfiinţa un micro-studio de radio, ce va emite pe internet programe realizate de un grup de tineri văzători şi nevăzători din şcolile din Cluj-Napoca. Este prevăzut să emită de 2 ori pe săptămână programe dedicate incluziunii tinerilor în comunitate (şi nu numai).
Tinerii cu deficienţe de vedere care ajung să studieze în cadrul unei instituţii de învăţământ superior trebuie să-şi scaneze cărţile primite ca bibliografie pentru a le putea citi pe calculator. Scanarea însă este un proces îndelungat, ce ia multe ore din timpul unui student. Centrul CATA, condus de Marian Pădure, scanează şi accesibilizează cărţile necesare pentru ca studenţilor să le rămână mai mult timp de învăţătură:
Marian Pădure: Centrul CATA a apărut în 2003 şi are rolul de a accesibiliza materiale pentru studenţii cu deficienţe de vedere din cadrul UBB. Ne bucurăm de un număr foarte mare de voluntari: 30-40 de studenţi activi, care accesibilizează materiale. Accesibilizarea în sine nu este doar un proces de scanare a unei cărţi.
O carte este procesată, se încearcă corectarea ei şi este structurată în aşa fel încât să-i fie mult mai uşor unui student nevăzător să o parcurgă. Dacă avem cartea disponibilă, studentul o va primi rapid; dacă nu, poate să dureze o săptămână sau două, mai ales dacă se doreşte o variantă audio sau braille. Ne pare rău că nu mai sunt şi alte universităţi care să aibă un astfel de centru, pentru că ar creşte incluziunea la nivel naţional a studenţilor cu dizabilităţi.
Mijloacele pot părea neobişnuite sau complicate, însă educaţia unui nevăzător are în esenţă acelaşi scop ca în cazul unui tânăr fără deficienţe de vedere: acela de a-l pregăti cât mai bine pentru o viaţă independentă şi utilă.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
