[FOTO] Pe poteci de munte

Articol editat de cristina.rusu, 30 decembrie 2018, 11:20 / actualizat: 30 decembrie 2018, 13:10

În România există un sat la care accesul se face și acum pe scări de lemn prinse în stâncă.

Este greu de crezut că există încă în România sate izolate în care nu există nici măcar drumuri iar singura legătură între ele sunt niște poteci. Astfel de cătune, aproape depopulate se mai găsesc în Munții Cernei din județul Caraș Severin.

Această prezentare necesită JavaScript.

Ineleţ este unul dintre cele mai izolate cătune din România, nu doar din vestul ţării. Satul, alături de alte 39 de cătune, aparține de comuna Cornereva. Cea mai scurtă legătură dintre Ineleţ şi civilizaţie sunt patru scări din lemn, cu o lungime totală de aproape 100 de metri, prinse pe un perete vertical din calcar.

Scările, folosite și acum de puținii localnici rămași în zonă, se află la circa 20 de kilometri de Băile Herculane. La ele se poate ajunge de pe drumul naţional care leagă Băile Herculane de Baia de Aramă.

Scările sunt abrupte și par șubrede la prima privire și nu sunt recomandate celor care suferă de rău de înălțime. După ce le-ai urcat, ajungi într-o poiană unde efortul îți este răsplătit cu un peisaj de basm, cu păduri, văi și poieni în care se zărește răzleț câte o casă din vechile cătune. Majoritatea sunt părăsite, pentru că, cei mai mulți au ales să plece la oraș, pentru un trai mai ușor.
Primul semn că turiştii au ajuns la Ineleţ este biserica din sat, construită pe un deal, în anul 1973, de săteni.

Dacă urmezi poteca marcată ce pornește de la biserică, după câteva sute de metri ajungi la şcoala primară din Ineleț. Pe o tăbliţă prinsă pe peretele exterior, localnicii le amintesc turiştilor că Ineleţ este “un cătun uitat de vreme, nu şi de oameni”.

La Ineleţ se poate ajunge şi fără ca sătenii să urce scările din lemn, pe o altă cărare care trece prin pădure, aflată la aproximativ 16 kilometri de Băile Herculane, doar că traseul este mult mai lung.

Din Ineleț, pe poteca marcată, turiștii pot ajunge în câteva ore în cătunele Scărișoara și Dobraia, unde o tablă amplasată lângă bisericuța de lemn amintește că pe aceste meleaguri s-a născut marea doinitoare a Banatului, regretata Mariana Drăghicescu.

Pe traseu peisajele sunt spectaculoase, priveliștea asupra Văii Cernei te însoțește permanent iar de la Biserica din cătunul Dobraia se vede în zare, maiestuos și alb, ca o cetate a vulturilor, Vârful Arjana-cel mai înalt din Munții Cernei.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dan Izvoreanu

Foto: Dan Izvoreanu

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.