Botezul Domnului sau Boboteaza, una dintre cele mai importante sărbători ale creștinătății
Articol editat de Carmen Sas, 5 ianuarie 2019, 18:32
„Astăzi se unește cerul cu pământul, pentru faptul că se arată Sfânta Treime. Fiul se află în apă, în râul Iordanului, iar Duhul Sfânt se arată sub forma unui porumbel, stând deasupra Domnului”.
Botezul Domnului sau Boboteaza, cum este cunoscută în popor, una dintre cele mai importante sărbători, atât pentru creştinii ortodocşi cât şi pentru cei catolici și se sărbătorește în fiecare an pe data de 6 ianuarie. Ea marchează sfârşitul sărbătorilor de iarnă şi, totodată, al celor dedicate naşterii lui Iisus Hristos.
Boboteaza face parte din suita celor 12 sărbători creștine importante și este menită să reamintească cele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică, de aceea Biserica mai numește Boboteaza și „Arătarea Domnului”, „Dumnezeiasca Arătare” sau „Epifania”, denumire provenind din limba greacă și înseamnând „arătare”, „descoperire”, „revelare”. Iată de ce, Boboteaza ește înțeleasă ca înnoirea omului creștin.
În localitățile așezate pe malul unui râu, se obișnuiește ca preotul, cu ocazia slujbei care se face acum, să arunce o cruce de lemn în apa foarte rece, uneori chiar înghețată, după care sar câțiva flacăi curajoși pentru a o aduce înapoi. În toate bisericile ortodoxe, preoții fac agheasmă (apă sfințită), cu care „botează” apele, oamenii, animalele și casele. Agheasma mare se săvârșește numai de Boboteazăa, spre deosebire de Sfințirea cea mică a apei, care are loc în biserica în prima zi a fiecarei luni, iar în case, la sfeștanie. Totodata, Agheasma mare se poate bea doar timp de opt zile, între 6 si 14 ianuarie, altfel este necesara aprobarea preotului duhovnic spre a fi folosită.
Tradiții și obiceiuri de Bobotează
- În Ziua de Bobotează toate apele sunt sfințite, în unele zone se colindă, se fac şi se prind farmecele şi descântecele, se află ursitul, se fac prorociri despre noul an.
- Credincioșii cred că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoita chemare a Sfântului Duh iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului. De aceea, această apă, sfințită de Bobotează, nu se strică niciodată.
- Un alt obicei al acestei zile este Iordănitul femeilor. În trecut, în satele din nordul ţării femeile se adunau în grupuri mari acasă la cineva şi duceau alimente şi băutură. După ce serveau masa, ele cântau şi jucau toată noaptea. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care apăreau întâmplator pe drum, îi luau cu forţa la râu, ameninţându-i cu aruncatul în apă.
- Se crede că, dacă în dimineaţa Ajunului de Bobotează, pomii sunt încărcaţi cu promoroacă, aceştia vor avea rod bogat.
- De asemenea, se crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
- În această zi nu se spală rufe, sunt interzise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.