Radio Cluj…la modă: Pret-a-porter (II)

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 14 martie 2019, 06:00 / actualizat: 14 martie 2019, 11:14

Povestea noastră de modă continuă astăzi cu explicarea, și pe cît posibil ilustrarea în cuvinte a ceea ce înseamnă direcția pret-a-porter în modă. În timp ce vă vorbesc despre asta, îmi pot imagina cum moda nu vă pare un lucru serios. Chiar eu, aflată în interiorul acestei povești, realizez de multe ori misiunea ingrată cumva pe care o am de multe ori vorbind despre asta.

Pentru omul de astăzi, pare simplu că există haine – multe chiar – și nu-și pune problema lor, la fel cum, de pildă, este stringentă problema hranei sau a unui adăpost. Sigur că nu moda – această invenție de dată, oarecum recentă – este la fel de importantă, ci veșmintele, care ne suplinesc niște nevoi exact ca și hrana sau adăpostul. Nu aș greși prea mult dacă v-aș spune că moda este cea care face diferența de statut social. Ca și odinioară cînd cei bogați aveau acces la cele mai prețioase stofe, meșteri și modele, astăzi clasele sociale s-au modificat, dar după cum se vede foarte ușor din paginile revistelor, de pe Internet și de la televiziune cei care dețin un anume statut social se îmbracă diferit, mai scump, nu neapărat cu gust întotdeauna, dar diferit. Moda în ziua de astăzi înseamnă branduri, bani mulți și faimă.

Ce are asta de-a face cu pret-a-porter-ul, mă puteți întreba?

Exact aici a intrat în ecuația și istoria modei, vestimentația de serie. La sfîrșitul anilor 50 industria confecțiilor a reușit să scape cumva de tutela caselor de haute-couture într-un sincronism perfect cu modificările sociale.
Tineretul baby-boom nu se mai regăsea în contururile stilului elegant, inaccesibil, prețios și ostentativ promovat de casele de haute-couture. Aveau nevoie de cu totul alte expresii stilistice cu care să se poată identifica. Moda de stradă specifică jumătății secolului XX este modelată conform crezurilor și ideologiei subculturilor tinerilor din acea perioadă. Să ne amintim doar stilul Carnaby Street specific Londrei, cu fustele mini promovate de Mary Quant. Time este prima publicație care va descrie orașul de pe Tamisa ca Swinging London în aprilie 1966.

Această prezentare necesită JavaScript.

De altfel acolo au și apărut primele buticuri de modă, care, inițial, nu aveau prețuri foarte mici, dar pe măsură ce concurența și diversitatea au crescut, prețurile au început să scadă. O lege a educației din 1944, facilita accesul copiilor din păturile sociale mai defavorizate la studii superioare. Mulți dintre ei s-au înscris la colegii de artă și design, iar la absolvirea studiilor exista necesitatea de a profesa undeva și așa s-au născut multe inițiative particulare. Istoria a ceea ce se numește astăzi boutique, se află deci în Anglia.

În Franța moda de serie este promovată de publicații ca Elle și Marie-France, care realizează pagini cu tendințe de sezon, critică și comentează ce este pozitiv sau negativ, educînd astfel gustul public. Revistele lucrează cu stiliști, printre primele o amintesc pe Emmanuele Kahn, colaboratoarea revistei Elle, dar și cu vedete sau personalități mondene care ajută la promovarea ideilor și conceptelor de creație. Un fel de trend-setteri ai zilelor noastre. Un model de urmat pentru cele, cei care erau, poate indeciși sau confuzi.

Nu trebuie să ne mire astfel că atunci au început să crească germenii cultului vedetelor ce dau tonul în modă și a cultului celebrității. Inițial era un proiect nevinovat al unor oameni liberi, plin de entuziasmul tinereții și al libertății proaspăt cucerite.

Pînă la proxima noastră întîlnire vă las cu bine și cu provocarea de a identifica modele de stil în viața mondenă din România.

Călina Langa, fashion designer

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.