100 de case din România au beneficiat de măsuratori gratuite de Radon. Proiectul se află în fază finală

A fost creată harta pentru Radon în cinci aglomerări urbane din Romania: Cluj, Timișoara, Iași, Sibiu și București. Această hartă este doar unul din obiectivele proiectului Smart Radon derulat de Universitatea Babeș Bolyai. Tot în perioada de derulare a proiectului, au fost vizate 100 de locuințe în care s-a măsurat concentrația de radon timp de un an de zile. 75% din rezultate arată depășiri ale unui prag minim admis de directiva europeană în domeniu și un procent de 10%, depășiri mari ale nivelului de referință recomandat de aceeași directivă.

Articol editat de DSRNetworkAdmin, 18 martie 2019, 13:10 / actualizat: 18 martie 2019, 16:22

În octombrie 2016, un grup de cercetători ai UBB, de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului au lansat un proiect cu finanţare europeană de aproape 9 milioane de lei, în premieră naţională, care prevedea dezvoltarea unor sisteme inteligente integrate pentru monitorizarea, controlul şi reducerea expunerii la radon şi la alţi poluanţi casnici aerieni, din interiorul caselor şi a clădirilor.

Derularea acestui proiect era necesară în contextul în care România, ca nivel de risc al expunerii la radon, se afla pe primul loc în Europa.
Totul a pornit de la valorile înregistrate în cadrul Laboratorului de Încercări Radon “Constantin Cosma” al UBB, pe perioada a peste 15 ani de experiență în care au fost măsurate niveluri de radon în aproximativ 7.000 de locuințe din Romania.

În proiectul cu finanțare europeană au fost alese 100 de locuințe cu valori ridicate de radon, peste limita admisă la nivel european. În aceste locuințe, din cinci aglomerări urbane din România, au fost implementate, gratuit, sisteme prototip de monitorizare cu transmiterea online a datelor, valori pentru principalii poluatori cancerigeni. 75% din rezultatele cercetării arată depășiri ale unui prag minim admis de directiva europeană pentru nivelul de radon și un procent de 10%, depășiri mari ale nivelului de referință recomandat de aceeași directivă

Ultima etapă a proiectului, cea în care ne aflăm în prezent, constă în alegerea, din cele 100, a 10 locuințe cu niveluri de radon situate peste pragul de risc, în care vor fi implementate, tot gratuit sisteme de ventilare. Alexandra Cucoș, director de proiect:

Avem finalizate măsurătorile privind investigaţiile detaliate, corelate cu concentraţia ridicată de radon pentru 100 de clădiri, de case eficiente energetic din marile aglomerări urbane din România (Cluj-Napoca, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Timişoara). În aceste 100 de case tot odată am şi implementat un sistem prototip de monitorizare online cu transmitere de la distanţă a datelor pentru radon, monoxid de carbon, dioxid de carbon, compuşi organici volatili.
Obiectivul al treilea al proiectului este în curs de realizare. Din aceste 100 de case cu nivel peste pragul de risc au fost selecţionate 10 ca fiind cu potenţialul cel mai periculos asupra sănătăţii umane; şi în aceste 10, sistemul de monitorizare a calităţii aerului din interior şi transmitere la distanţă a datelor va fi cuplat cu o soluţie de remediere bazată pe ventilaţie, cu impact arhitectural minim, care practic să ofere acestor proprietari soluţia completă pentru casa lor: monitorizarea, cu acţionarea sistemului de ventilaţie atunci când pragul critic o impune. (Alexandra Cucoș, director de proiect)

S-ar putea crede că la sat, datorită ideii de viață sănătoasă, radonul nu reprezintă un pericol, însă, cercetările arată că sunt astfel de zone cu o concentrație mare de radon, a mai precizat directorul de proiect:

Am observat o corespondenţă între valorile măsurate în mediul urban cu cele măsurate în mediul rural. Practic materialul de construcţie e acelaşi, solul este acelaşi, cred că şi ocupantul e foarte posibil să aibă aceleaşi obiceiuri. Nivelul de radon e aproximativ la fel în ambele situaţii: şi în mediul urban şi în mediul rural, pe baza tuturor caselor monitorizate de noi până în momentul de faţă.
Sursa principală de radon în 85% din situaţii e solul. Avem doar situaţiile combinate, izolat, în zona Ştei-Băiţa în care avem materialul de construcţie radioactiv de provenienţă tot din sol, din perimetrul minei, care s-a folosit masiv la construcţia caselor. În curând se va transmite oficial că e necesar şi obligatoriu să măsori concentraţia de radon în clădiri, atât rezidenţiale cât şi locuri de muncă, mai ales în zonele de risc. (Alexandra Cucoș, director de proiect)

După fumat, radonul este a doua cauză în declanşarea cancerului căilor respiratorii, dar şi leucemie, malformaţii la copii sau un sistem imunitar deficitar.

Concentraţia de radon din interiorul locuințelor depinde de concentrația de radon din sol, dependentă de conţinutul de uraniu; apoi de tipul construcţiei, de stilul de viaţă în direct legătura cu aerisirea spațiului și de variaţiile meteorologice: temperatură, vânt, umiditate și presiune.

Laboratorul de Încercări Radon “Constantin Cosma” (LiRaCC) de la Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Mediului din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este în prezent laboratorul autorizat cu cea mai vastă experiență practică în măsurarea și monitorizarea radonului, din România.
Pentru măsurători corecte ale nivelurilor de radon și soluționare a unor posibile probleme de ventilare oricine este interest poate apela la personalul laboratorului (LiRaCC) al UBB. Măsurătorile pot fi comandate la adresa de mail liracc.ubb@gmail.com și la telefonul laboratorului 0734880886.

Alina Nechita/Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.