Cristi Coman, la stația de cercetare
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 25 martie 2019, 06:00 / actualizat: 25 martie 2019, 9:29
Expediţia ROICE 2019 s-a desfăşurat pe parcursul a 4 săptămâni, între 16 ianuarie şi 15 februarie. Conducătorul său, biologul Cristian Coman, a fost invitat în studioul Radio Cluj, luni, 18 martie.
Doina Borgovan: Ce înseamnă această expediţie ROICE?
Cristian Coman: Promotorul acestui program este Institutul Naţional de Cercetare şi Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice din Bucureşti. Ei au înfiinţat un departament pentru cercetări arctice şi antarctice în 2014. Apoi, începând cu 2015, au avut loc cele trei expediţii: ROICE 2015, 2016 şi cea mai recentă, 2019.
Doina Borgovan: Expediţia vine ca urmare a unui protocol de colaborare pe care l-au semnat autorităţile române cu Institutul Coreean pentru Cercetări Polare. Ce înseamnă acest protocol?
Cristian Coman: Acest protocol este unul foarte frumos şi foarte avantajos pentru noi ca ţară. Institutul Coreei de Sud ne asigură accesul la toate facilităţile pe care ei le au în Antarctica. Apoi ne ajută cu ieşirile în teren, dacă avem nevoie de asistenţă, acces la laborator pentru procesarea probelor şi au grijă de noi cât timp stăm acolo.
Staţia coreeană de acolo a intrat într-un proces de renovare acum doi ani, iar acum este la standarde foarte înalte.
Doina Borgovan: Pe ce se axează cercetarea pe care o desfăşuraţi acolo?
Cristian Coman: Noi mergem pe trei direcţii principale. Prima este cea de microbiologie ambientală, cu implicaţii în schimbări climatice. Adică vrem să vedem în ce măsură comunităţile de microorganisme din Antarctica pot să fie indicatori ai procesului de schimbări climatice. Apoi ne interesează aplicaţiile biotehnologice, vrem să utilizăm bioresursele din Antarctica pentru diferite aplicaţii în România şi nu numai. A treia direcţie este reprezentată de cum se adaptează organismul nostru la condiţiile extreme din Antarctica.
Doina Borgovan: În ce măsură ar fi relevant ce se întâmplă în viaţa microbiană din Antarctica pentru ce se întâmplă în restul lumii?
Cristian Coman: E foarte important ce se întâmplă în Antarctica, pentru că schimbările climatice care au impact substanţial în Antarctica au impact la nivelul întregului glob. Oceanul de Sud este singurul conectat cu toate oceanele de pe glob. Dacă creşte nivelul oceanului prin topirea gheţarilor, acest lucru are impact asupra întregului glob.Tot odată, Antarctica reglează un anumit grad de umiditate din atmosferă. Deşi este foarte departe de noi, de România, credeţi-mă că Antarctica are o influenţă asupra tuturor.
România în Antarctica vrea să pună umărul la o cercetare foarte importantă, la care tot mai multă lume aderă: aceea a schimbărilor climatice.
Doina Borgovan: Aţi prelevat de acolo multe mostre?
Cristian Coman: Da, au fost 4 săptămâni foarte intense, în sensul că am făcut mult teren. Fiind vara în antarctică, terenul se face pe jos, fără niciun vehicul motorizat: cu rucsac în spate, după gheaţă, zăpadă, sol, uneori peste 25 km în fiecare zi. Apoi seara înapoi în bază, pentru procesarea probelor. Ne-am întors după procesare cu aproximativ 600 de astfel de probe.
Doina Borgovan: S-a ajuns la câteva concluzii după aceste 4 săptămâni acolo?
Cristian Coman: Am observat anumite concluzii pe baza rezultatelor pe care le avem deja, din anii precedenţi. Dar vrem să procesăm şi probele prelevate anul acesta şi să le integrăm într-un raport unitar. Am observat anumite tipare de biodiversitate microbiană, care sunt indicatori ai anumitor procese; dar trebuie să le verificăm. Apoi au fost proiecte cu aplicaţii biotehnologice, care au fost implementate în România folosind material biologic prelevat din Antarctica.
Doina Borgovan: Există încălzire globală?
Cristian Coman: Ne-am întâlnit cu un cercetător coreean care lucrează şi în Arctica, pe acest subiect al retragerii gheţarilor şi încălzirii globale. L-am întrebat dacă a observat vreo diferenţă. El mi-a spus că în Arctica a observat o retragere a gheţarilor cu aproximativ 20 cm pe an; ceea ce e foarte mult. Noi am observat cu ochiul liber şi acum când am fost în Antarctica locuri care anii precedenţi erau acoperite cu gheaţă şi zăpadă, dar acum erau total descoperite.
Doina Borgovan: Aş vrea să vorbim puţin şi despre viaţa în acea staţie în care aţi locuit timp de 4 săptămâni.
Cristian Coman: Viaţa acolo e axată foarte puternic pe a-ţi face treaba: să mergi în teren, să prelevezi probe, să fii în siguranţă, să te întorci în staţie în siguranţă. Când ieşi pe teren, trebuie să fii alături de cel puţin o persoană, niciodată singur. Tot timpul trebuie să ai staţii prin care să-ţi anunţi poziţia din oră în oră: dacă eşti în regulă şi unde eşti. Dacă ai un traseu foarte lung primeşti tracker GPS, cu care îţi pot monitoriza întreg traseul. Dacă după prima oră nu răspunzi, te mai lasă o oră; în a doua oră, dacă nu răspunzi, sunt pregătiţi; şi în a treia oră vin după tine.
Doina Borgovan: Câte persoane locuiaţi în staţie?
Cristian Coman: 74, dintr-o capacitate maximă de 78. Ce ne-a făcut foarte mare plăcere era că am fost singurii străini: eram 3 români şi 71 de coreeni.
Doina Borgovan: Cum arată staţia, efectiv?
Cristian Coman: Noi îi spuneam Arca. E o structură metalică foarte mare, pe nişte piloni destul de înalţi. La parter sunt laboratoarele, la etaj sunt dormitoarele şi locurile de relaxare. Acolo tot timpul se întâmplă ceva, nu contează că e 3 după-amiaza sau 3 dimineaţa: cineva fie lucrează în laborator, fie citeşte, fie îşi găteşte la 1 dimineaţa.
Doina Borgovan: Ce mâncaţi la Polul Sud?
Cristian Coman: Mâncare specific coreeană, bineînţeles. Tot timpul este un bucătar şi un ajutor de bucătar care găteşte pentru toată lumea. Mesele fixe sunt trei pe zi: la 07.00, la 12.00 şi la 18.00. Partea interesantă e că tot timpul mesele sunt anunţate prin melodii specifice: sunt difuzoare în dormitoare, în laboratoare, peste tot.
Doina Borgovan: Aportul caloric bănuiesc că a fost sporit, în acele condiţii extreme.
Cristian Coman: Da, pentru că e nevoie dacă faci foarte mult teren. Am avut nişte ceasuri speciale care să ne monitorizeze ritmul cardiac. De exemplu, într-o tură lungă de peste 20 de km, am consumat aproape 5000 de calorii.
Doina Borgovan: De unde provine energia pentru funcţionarea acestei staţii?
Cristian Coman: Întrebarea aceasta ne-am pus-o şi noi. Lucrurile nu sunt foarte clare şi nici coreenii nu au fost foarte deschişi să discute astfel de detalii. Noi nu am insistat, pentru că nu e frumos: când eşti musafir în casa cuiva, există anumite limite.
Doina Borgovan: Aveţi internet permanent?
Cristian Coman: Da. Nu la viteza şi confortul pe care îl ai acasă, dar dacă stai să te gândeşti că eşti în Antarctica şi poţi ţine legătura cu cineva aparte – să trimiţi fotografii, filmuleţe -, a fost un internet foarte bun.
Doina Borgovan: Vă vizitau pinguinii?
Cristian Coman: Da, se plimbau prin staţie fără nicio problemă.
Doina Borgovan: Aceste probe pe care le-aţi prelevat în cadrul acestei misiuni vor deveni un studiu. Când credeţi că va fi gata acel studiu?
Cristian Coman: Studiul, aşa cum spun tuturor, nu se încheie niciodată. Cercetarea te duce până la un anumit detaliu pe care ţi-l propui, iar când ajungi acolo îţi dai seama că trebuie să te duci la următorul nivel. Noi sperăm, dacă lucrurile merg bine (şi avem suportul financiar, bineînţeles), ca spre sfârşitul anului să avem nişte date preliminare despre expediţia de acum.
Doina Borgovan: Aţi implementat şi un proiect care se numeşte Antarctic Farma. Ce înseamnă acesta?
Cristian Coman: Am utilizat micro-organisme din Antarctica pentru a încerca să descoperim noi antibiotice, noi compuşi antimicrobieni. Folosim peste 200 de bacterii multirezistente la antibiotice izolate din România. A fost o colaborare cu spitalul Victor Babeş din Bucureşti. Noi, la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca avem propria noastră colecţie de bacterii rezistente la antibiotice, dar izolate din diferite compartimente de mediu. Cei de la Victor Babeş au, bineînţeles, cele clinice. Am testat acest compus şi am observat cu foarte mare bucurie că are efect la peste 50% dintre aceste bacterii multirezistente la antibiotice. La nivel european, rezistenţa bacteriilor la antibiotice este considerată cea mai gravă problemă cu care se va confrunta omenirea în viitorul apropiat.
Sursă foto: facebook Cristi Coman
Doina Borgovan / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Poluarea cauzată de maşini a devenit o problemă deosebit de gravă care afecteză nu doar mediul înconjurător, ci şi sănătatea oamenilor....
Vineri seara, 1 noiembrie, Narcisa Badea, o tânără de 25 de ani din Salonta, stabilită în Oradea, a electrizat scena de la „Vocea României”...
Un simplu click poate deschide porțile Muzeului Virtual Emil Isac oferind vizitatorului o mulțime de informații despre viața și opera poetului....
În septembrie 2024 consumatorii au returnat 15 milioane de ambalaje pe zi, ceea ce însumează o rată de colectare de peste 80% în sistemul...