Incluziv: Situaţia femeilor cu dizabilităţi în Uniunea Europeană

Andrea Nagy: În ceea ce priveşte situaţia femeilor cu dizabilităţi din Uniunea Europeană, aţi putea să ne descrieţi care este drumul care a fost parcurs şi încotro ne îndreptăm?

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 26 martie 2019, 13:56

Ana Pelaez: Din 5 persoane cu dizabilităţi, 3 sunt femei; iar din fiecare 5 femei, una trăieşte cu o dizabilitate.Chiar dacă vorbim de un număr uriaş (aproximativ 49 de milioane de femei cu dizabilităţi în Uniunea Europeană), politicile legislative privind dizabilitatea iau foarte puţin în considerare problema aceasta de gen. Situaţia este chiar mai complexă, pentru că politicile de gen, politicile privind femeile în Uniunea Europeană nu iau în considerare chestiunea dizabilităţii. Efectul acestei neluări în considerare este că nu putem asigura drepturile fundamentale pentru aceste femei. Probleme sunt în mod deosebit în trei domenii principale:
1. Combaterea tuturor formelor de discriminare;
2. Asigurarea drepturilor privind sănătatea şi identitatea sexuală;
3. Combaterea violenţei şi a abuzului împotriva femeilor şi fetelor cu dizabilităţi.
Lucruri precum sterilizarea forţată, căsătoriile forţate sau chiar avortul forţat încă se întâmplă nu doar în Uniunea Europeană, ci în toate ţările lumii.
Din păcate nu există organizaţii ale femeilor cu dizabilităţi. Doar câteva ţări – nu mai multe de 8 – au fondat organizaţii de acest tip.

Andrea Nagy: Care este prezenţa femeilor în procesul decizional şi în politică?

Ana Pelaez: Femeile cu dizabilităţi sunt invizibile peste tot, chiar dacă în multe organizaţii au o contribuţie extraordinară. Dar în poziţiile de top din procesul decizional în cele mai multe cazuri se află bărbaţii.
Treaba este că de multe ori societatea, administraţiile publice, consideră femeile cu dizabilităţi ca fiind lipsite de sex. Noi nu suntem femei: noi suntem doar persoane cu dizabilităţi. Aceasta e o încălcare fundamentală a drepturilor noastre. Să vă dau un exemplu: de multe ori întâlneşti toalete pentru bărbaţi, toalete pentru femei şi toalete pentru persoane cu dizabilităţi. Aceeaşi problemă în ceea ce priveşte maternitatea: societatea nu ne consideră capabile să fim mame.

Andrea Nagy: Credeţi că ONG-urile ar putea face ceva privind aceste diferenţe de gen?

Ana Pelaez: Eu cred că este necesar ca organizaţiile reprezentative ale persoanelor cu dizabilităţi să lucreze la asta. Este necesar să se garanteze participarea integrală a femeilor: prin crearea unor reţele de sprijin, a unor comitete sau grupuri de lucru pe probleme specifice femeilor, dar şi prin înfiinţarea unor organizaţii dedicate femeilor cu dizabilităţi.

Andrea Nagy

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.