Ce mai citim: Cel mai recent volum de proză scurtă al lui Eric-Emanuel Schmitt

Cel mai nou volum al său tradus în limba română cuprinde 4 nuvele și se intitulează ”Răzbunarea iertării”, apărut la Editura Humanitas Fiction.
Versiunea în limba română îi aparține traducătorului clujean Laurențiu Malomfălean, cu care a stat de vorbă Doina Borgovan.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 aprilie 2019, 06:00

Doina Borgovan: Care sunt argumentele în favoarea acestui volum? De ce să citim ”Răzbunarea iertării”?

Laurențiu Malomfălean: Este vorba despre un volum de nuvele, patru proze scurte prin care Eric-Emanuel Schmitt propune patru răspunsuri la o întrebare pe care el și eu, ca traducător al lui, am ajuns să o consider o întrebare fundamentală pentru ceea ce înseamnă însăși idea de om.
Și anume, care este raportul dintre răzbunare și iertare? Cum putem să ne răzbunăm prin iertare, cum putem să ne împăcăm cu idea de răzbunare și de iertare.
Sunt patru texte în volum. Proza care îi dă titlul, ”Răzbunarea iertării” ne prezintă povestea unei femei care ajunge să se răzbune într-un mod foarte insidios pe cel care i-a ucis fiica, vizitându-l în închisoare și supunându-l la un interogatoriu acolo față în față, în vorbitorul din închisoare.
În primul text din volum, Surorile Barbarin, este vorba despre două gemene, dintre care una are tot timpul de-a lungul vieții un complex de inferioritate față de cealaltă. Toată existența lor este chiar acest du-te-vino dintre răzbunare și iertare. Până la urmă, Moisette se va răzbuna într-un mod foarte crunt pe Lily. 
Celelalte două texte sunt ”Domnișoara Butterfly” și ”Desenează-mi un avion”.
”Domnișoara Butterfly” este cea mai extinsă nuvelă din carte și ”Desenează-mi un avion” cea mai scurtă.
În ”Domnișoara Butterfly” Schmitt rescrie sau se inspiră din opera lui Puccini pentru a imagina o poveste similară în care avem o mamă cu deficiențe psihice, un fiu și un tată. Iar în acest triunghi se nasc tot felul de conflicte pe care Schmitt încearcă să le rezolve urmărind aceeași problematică a răzbunării și a iertării. E poate nuvela cea mai intensă, concurând cu cea care dă titlul volumului.
În final, nuvela care inspiră coperta cărții Schmitt ne vorbește despre un nonagenar, fost aviator, pensionar, care are o vină de ispășit, pe care o descoperă la bătrânețe. Află că ar fi fost ucigașul lui Antoine de Saint-Exupery, autorul Micului prinț. Prin intermediul acestui nonagenar și a unei fetițe care citește Micul prinț se nasc noi idei, noi conflicte și din nou același raport dintre răzbunare și iertare.

Doina Borgovan: Titlul volumului ca traducător ți-a pus semne de întrebare pentru că la rândul său Schmitt pare să ne întrebe: este iertarea o răzbunare?

Laurențiu Malomfălean: Da, mărturisesc, este un titlu foarte insidios. Până în ultimul moment am oscilat între mai multe variante. Până la urmă a rămas exact ca în franceză, traducerea literală.
Alte variante ar fi putut fi ”Iertarea ce răzbună”, sau ”Iertând vei răzbuna” sau ”Și iertând vei răzbuna”. Și pe această variantă aș fi mers, pentru că fiecare nuvelă dă un răspuns la această întrebare. Pentru că o altă variantă de titlu ar fi putut fi ”Răzbunarea iartă?” Nu există un singur răspuns la această întrebare. Până la urmă cred că fiecare cititor pe care îl invit să parcurgă cele 4 nuvele e chiar somat ca în urma lecturii să își pună întrebarea respectivă și să dea un răspuns.

Doina Borgovan: Este Eric-Emanuel Schmitt un scriitor greu de tradus?

Laurențiu Malomfălean: Fiecare traducere e o provocare și în cazul lui Schmitt provocarea a fost pusă de zona dialogată. El este în primul rând dramaturg. Are o vocație de om de teatru, până și nuvelele lui ajung să fie puse în scenă, iar asta, coroborată cu faptul că limba franceză are un anumit specific al transpunerii discursului oral, mi-a ridicat de multe ori dificultăți 100%. Limba franceză are un anumit retorism care nu e propriu limbii române, personajele ajung să vorbească foarte prețios. Atunci când traduceam de multe ori am fost nevoit să adaptez, să mai bemolizeze retorismul acesta franțuzesc, care pentru urechea cititorului român este foarte supărător, pentru că nu e natural.
Eu sper că am reușit să găsesc variantele care să sune bine, pentru că e vorba despre cum sună la urechi atunci când citești.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.