Radio Cluj…la modă: Designul american – Partea III
Azi vorbim despre ideea de branding și afacere de modă, așa cum vă promisesem de data trecută.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 aprilie 2019, 06:00 / actualizat: 11 aprilie 2019, 9:04
Calvin Klein a fost printre primii designeri care au înțeles să folosească media ca o forță esențială pentru promovarea vînzărilor și produselor create sub numele său. Orice revistă de modă ați deschide, chiar și la ora actuală beneficiază de campaniile publicitare Calvin Klein. Printre primele eroine fotografiate pentru celebra sa linie de jeans a fost actrița Brooke Shields pe vremea cînd avea 15 ani, campanie controversată ce promova agresiv ideea tinereții și a unei sexualități debordante. Calvin Klein este unul dintre designerii care au reușit să creeze conceptul de fetiș legat de produsele sale de modă, cu linii minimaliste, simple, culori neutre și materiale luxoase și sofisticate. Întotdeauna am fost interesată să creez pentru femeia modernă americană avea să declare designerul.
Un alt designer american care a inițiat conceptul de ‘’status dressing’’ este nimeni altul decît Ralph Lauren. Conform acestui concept vestimentația este cea care conferă status purtătoarei sau purtătorului, o idee nu prea nouă, dar care împachetată pentru piață, a creat în mintea consumatorului ideea și dorința de apartenență la un anumit status ce combina valorile aristocrației clasice engleze cu valorile moderne americane. Produsele sale de modă combină linia clasică de călărie tipic britanică, cu elemente country, cu viziunea vestimentației cowboy cu tot ce include ea, într-un mix servit perfect pentru identificarea cu un anume statut social.
Designeri americani s-au priceput ca nimeni alții să ofere produse de modă ce confereau acest status dat de imagine și branding.
Practic, ei au inventat acest tip de business, în care consumatorul se identifică perfect cu produsul achiziționat în vederea obținerii unei imagini ce funcționează ca deschizătoare de drumuri din punct de vedere social, moda devenind astfel o mare afacere cu profituri uriașe. Consumatorul de modă a rămas prizonierul logo-maniei și brandingului în vreme ce mărcile de lux au prosperat din ce în ce mai mult la sfîrșitul anilor 90 și începutul noului mileniu.
Veșmintele au ajuns să fie evident subsumate imaginii și reclamei promovate de branduri. Îmi amintesc anii studenției cînd primisem un T-shirt negru Donna Karan de la profesoara mea de istoria artei, venită temporar din State. Dincolo de calitatea excepțională a țesăturii de bumbac care a rezistat foarte bine multiplelor spălări, pe mîneca stîngă avea inscripționat numele designerului, chestiune care mă făcea foarte mîndră de fiecare dată cînd o îmbrăcam. Vedeți? Așa funcționează ideea apartenenței la un anumit status, dată și de prețul mult mai mare comparativ cu alte produse asemănătoare. Dar noi știm, mai bine acum, toate aceste lucruri. Cîți dintre noi nu rezonează cu firme celebre în operarea de alegeri, și nu doar vestimentare?
Rămîne ca pe data viitoare să vorbim despre un alt concept creat tot de industria americană și acesta este glamour-ul.
surse imagini fotocopiere după:
Călina Langa, fashion designer
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.