Incluziv: Cum se procedează într-o situaţie de discriminare?
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 30 aprilie 2019, 13:38
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 30 aprilie 2019, 13:38
Care sunt probele acceptate de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării? Cum este procesată o sesizare primită de această instituţie? Am aflat de la Luminiţa Gheorghiu, membru în Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării:
Luminiţa Gheorghiu: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a fost creat în urma unei cerinţe europene. Funcţionăm pe baza Ordonanţei 137/2000. Vremurile se schimbă, problematicile se schimbă, aşadar ne adaptăm şi noi. Suntem 9 membri în Colegiul Director, dintre care două treimi trebuie să fie jurişti, pentru că practic la noi cazurile se judecă, asemeni unei instanţe. Problematica la noi este însă mult mai complicată pentru că, faţă de instanţele de judecată, probele sunt mai speciale: acceptăm şi declaraţii olografe (semnate şi datate), dar şi înregistrările pe telefon sau video.Pe bază de probe, noi constatăm discriminarea.
Andrea Nagy: Dacă eu constat o situaţie de discriminare – de exemplu un notar care-mi refuză dreptul la capacitate juridică -, ce trebuie să fac pentru a ajunge la dumneavoastră?
Luminiţa Gheorghiu: Veniţi în Walter Mărăcineanu, nr. 1-3 (sector 3, Bucureşti), pentru a depune petiţia în două exemplare, împreună cu probele. Dacă nu, petiţia scanată se trimite pe support@cncd.org.ro, tot împreună cu probele. Se poate veni şi cu martori; dacă nu, cu acele declaraţii olografe. Se dă un termen, în care cerem puncte de vedere. Când dăm primul termen, comunicăm petiţia tuturor părţilor şi facem inversarea probei. După ce vin punctele de vedere, şi acelea se comunică. Pe baza probelor se face de către titularul de dosar un draft, care se discută de către cei 9 membri ai Colegiului Director, care au rang de secretar de stat, au specializări diferite şi sunt de la partide diferite. Decizia se ia prin vot deschis, deci fiecare dintre noi avem curajul şi responsabilitatea propriilor opinii. În final se emite o hotărâre, care este comunicată părţilor. Iar dacă e vorba de o amendă, monitorizăm ca acea amendă într-adevăr să se plătească! Vreau să vă spun că 99% dintre hotărârile pe care le-am dat rămân în picioare chiar la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Petiţiile ne sunt atribuite aleatoriu, ca la tribunal. Datorită unei petiţii care mi-a fost repartizată, s-a înfiinţat şi acel număr de urgenţă 113 pentru surdomuţi!
Andrea Nagy: Care sunt domeniile în care s-au primit cele mai multe petiţii?
Luminiţa Gheorghiu: Pe transport, pe neacordare de locuinţe. De foarte multe ori, la grădiniţă sau la şcoală, copiii sunt discriminaţi de către pedagogi, dar şi părinţii se coalizează şi solicită ca acel copil să fie mutat. Ei, dacă ei ar avea un copil în situaţia respectivă, nu ar gândi aşa! Totul depinde de schimbarea mentalităţii în societate.
Dezideratul nostru este să se înţeleagă că persoana cu dizabilităţi face parte din familia noastră, din societate. De aceea, de curând m-am oferit să dau lecţii de combatere a discriminării în şcoli şi licee. Deşi toată lumea a aplaudat, s-a spus că e o iniţiativă extraordinară, nu am primit până acum o solicitare pentru a susţine o astfel de prezentare.
Oamenii chiar au nevoie de o astfel de instituţie, pentru a-şi recăpăta drepturile. Ceea ce facem noi este să dăm, în afară de sancţiune, amendă şi avertisment, o recomandare să se schimbe legea, pentru a se evita pe viitor discriminarea.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.