[AUDIO] Bunul samaritean și șmecherul de serviciu
Se spune că pe sărmani ni-i trimite Dumnezeu pentru a ne încerca mărinimia și iubirea de aproape. Speculând acest sentiment, însă, o seama de falși nevoiași au transformat o nevoie de moment într-o ocupație permanentă, adesea foarte rentabilă. Fără să faci nimic, poți câștiga, zilnic, 350 de lei, în condițiile în care puțini dintre cei care se spetesc muncind se pot lăuda cu asemenea venituri.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 7 iunie 2019, 06:00 / actualizat: 7 iunie 2019, 9:32
Se spune că pe sărmani ni-i trimite Dumnezeu pentru a ne încerca mărinimia și iubirea de aproape. Speculând acest sentiment, însă, o seama de falși nevoiași au transformat o nevoie de moment într-o ocupație permanentă, adesea foarte rentabilă. Fără să faci nimic, poți câștiga, zilnic, 350 de lei, în condițiile în care puțini dintre cei care se spetesc muncind se pot lăuda cu asemenea venituri.
Purtătorul de cuvânt al Poliției clujene, Traian Moraru – care deține date în acest domeniu-ne mai spune că legea a devenit mai blândă, transferând fapta în Codul penal, de la infracțiune la contravenție.
Un cerșetor invalid, cu care stau de vorbă în P-ța Avram Iancu, recunoaște că primește de la stat o pensie de 1200 de lei, dar trebuie să-și completeze veniturile în acest mod, pe care mulți îl consideră degradant:
Sărmanii ni-i trimite Dumnezeu, ca să ne arătăm mărinimia. Dar adesea acest sentiment e exploatat de persoane fără scrupule, pe care le întâlneşti aproape oriunde în Cluj: în intersecţii, la intrarea în magazine sau biserici suntem acostaţi uneori cu agresivitate de către infirmi, mame cu copii în braţe sau, cel mai adesea, tineri şi adulţi în toată capacitatea de muncă.
Eu nu le dau. Dau la un om necăjit, pe care îl cunosc; dar la ăştia care stau la cerşit, nu. Ăştia câştigă mai mult ca mine, eu am pensie 1100. Ăştia într-o lună câştigă mai mult. Mai vine câte unul cu fotografii, cu chitanţă că e bolnav. Îi dau 5 lei, că nu ştiu dacă e drept sau nu e drept. Dar şi acolo e cu semnul întrebării.
Câteodată mi-e milă de câte unul, altădată mă apucă revolta. Nu pot să judec, dar am stări contradictorii. Mă tulbură, nici nu ştii cum să reacţionezi de fapt: pe deoparte parcă te mustră conştiinţa, leul acela pe care i-l dau nu mă sărăceşte; dar pe de altă parte am tot văzut că sunt persoane care profită de pe urma unor cerşetori şi în spatele lor sunt nişte persoane care câştigă mai mult. Şi atunci asta te face să fii mai circumspect.
Invalizii sunt cei care impresionează cel mai tare oamenii inimoşi, motiv pentru care am încercat să aflu – cel puţin într-un caz – ce-i determină să apeleze la mila publică. Interlocutorul meu din Piaţa Unirii are un picior amputat şi-l surprind hrănind porumbeii din jur cu pâine:
Mă ajută lumea, cum să nu mă ajute? De 6 ani am probleme cu piciorul: s-au înfundat venele, tromboză se numeşte boala. Statul ajută, dar îţi ajung 1200 pe lună? Aici stau până apare poliţia. M-au mai luat şi m-au bătut, mi-au mai luat şi banii. Mă laşi, tată, să lucru?
Poliţia e îndrituită, prin lege într-adevăr să confişte sumele adunate de cerşetori prin nemuncă. Dar Codul Penal a devenit între timp mai blând, catalogând fapta drept contravenţie şi nu infracţiune, ne spune purtătorul de cuvânt al poliţiei clujene, Traian Moraru:
Surprinzător, sumele sunt destul de mari: variază de la câteva zeci de lei pe zi, în funcţie de zona în care aceste persoane cerşesc; pot ajunge până la sume de ordinul sutelor. Îmi amintesc de un caz, în jur de 350 lei a adunat într-o singură zi. Vă daţi seama că într-o astfel de situaţie, un astfel de om nu va alege niciodată varianta să meargă la muncă. El va apela în continuare la mila publicului pentru că nu ştiu câţi dintre noi, cei care mergem la muncă zi de zi, câştigăm 300 de lei pe zi. De altfel, sunt situaţii în care aceste persoane care apelează la mila publicului refuză altfel de ajutor; adică nu le trebuie o haină, nu le trebuie ceva de mâncare, solicită doar bani. Şi asta denotă că de fapt ei nu sunt atât de necăjiţi pe cât par şi pe cât vor să lase impresia.
Cerşetorii de la catedrală, poate cei mai numeroşi în zilele de praznic, se agaţă efectiv de credincioşi şi nu au nicio jenă să-l abordeze chiar pe Mitropolitul Andrei. Sunt adesea persoane necunoscute serviciului social al Arhiepiscopiei, aceasta având toată disponibilitatea de a ajuta familiile nevoiaşe, dar numai în urma unor anchete sociale temeinice, ne spune inspectorul social Carmen Bârsan:
Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei consideră că aceia care au asemenea probleme şi care vin, majoritatea, după slujbele bisericeşti, pot să beneficieze măcar de o mâncare, de o pâine; şi li se acordă un ajutor bănesc, dar nu foarte mare. Eu ştiu că sfinţii noştri părinţi spuneau ca să-ţi asude bănuţul în mână până când îl dai; trebuie pur şi simplu să cercetezi la cine-l dai. Dacă într-adevăr doreşte cineva, poate să vină aici la noi, să spună. Este o sumă pe care noi vrem să o acordăm unor familii, avem aici peste 300 de familii, sau proiectele noastre sociale sociale care sunt pe întregul cuprins al Arhiepiscopiei. Nu există să nu putem ajuta.
Să ne transpire banul în mână atunci când îl dăm, pentru că nevoiaşii de care ne e atâta milă au la dispoziţie o sumă de servicii sociale pe care tot noi le plătim şi pe care ni le prezintă Aurel Mocan, şeful Direcţiei de Asistenţă Socială a Primăriei Cluj:
Poliţia locală acţionează de fiecare dată când apar asemenea cazuri, numai că trebuie şi sesizată. Dacă noi încurajăm cerşetoria fiindu-ne milă de cetăţeanul X care stă undeva la un colţ de stradă sau la ieşirea din biserică cu mâna întinsă, dându-i bani nu facem decât să încurajăm fenomenul. Ori pentru toate acestea cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite. Autoritatea locală, prin serviciile pe care le are, are pârghia de a asigura acestor oameni necesarul de hrană, de adăpost ş.a.m.d. Deci îndemnul nostru ar fi să nu daţi bani cerşetorilor, nu încurajaţi cerşetoria.
Directorul Aurel Mocan ne mai sfătuieşte în final să nu cedăm nici voluntarilor care ne solicită pe stradă ajutoare pentru persoanele bolnave, fapta fiind interzisă printr-o hotărâre a Consiliului Local, şi în aceste cazuri existând rezerve asupra probităţii celor care se ocupă cu astfel de donaţii.
Foto: Agerpres
Ovidiu Moldovan /Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
