Prima pagină » Cultural » Regizorul Corneliu Porumboiu: 10 ani de la idee la film

Regizorul Corneliu Porumboiu: 10 ani de la idee la film

Corneliu Porumboiu

Articol editat de Carmen Sas, 8 iunie 2019, 14:21 / actualizat: 10 iunie 2019, 8:43

Venit direct de la Cannes, filmul La Gomera, regizat la Corneliu Porumboiu a umplut Casa de Cultură a Studenților vineri seara. Proiecția suplimentară de sâmbătă este și ea sold out.

La Gomera aduce o schimbare de stil pentru Corneliu Porumboiu. Un film polițist alert, cu mașini rapide, femei frumoase și polițiști corupți. Filmul a fost turnat în România, pe Insulele Canare și în Singapore. O mică insulă din Canare dă titlul filmului. Acolo se păstrează încă un limbaj compus din fluierături, numit El Silbo. De 10 ani a avut nevoie regizorul pentru a scrie și regiza povestea din La Gomera.

Corneliu Porumboiu: Mai întâi am văzut un documentar la televizor despre acest limbaj fluierat, El Silbo. Apoi am început să mă documentez. Am ajuns și pe insulă, am scris câteva variante de scenariu, dar nu mi-au plăcut și le-am lăsat deoparte. Apoi am făcut alte filme. Tot timpul între proiectele pe care le-am făcut am avut și multe alte idei la care am renunțat.

DB: Cât de dificil a fost să pătrundeți în lumea localnicilor de la insule și să aveți acces la limbajul fluierat?

Corneliu Porumboiu: A fost destul de ușor, pentru că el este predat la școală, face parte din programă. Am găsit acolo un profesor care este șeful catedrei de limbaj fluierat. Împreună am fost la cursuri, mi-a mai povestit și el, a fost foarte important în proiect. Și ei au simțit că filmul ăsta îi va ajuta la păstrarea acestui limbaj. Pentru că problema lor, acum, cu telefoanele mobile, se tem că El Silbo va dispărea. De aceea l-au și introdus în școli. Insula e vulcanică, accesul era foarte dificil de la un punct la altul, așa că limbajul ăsta îi ajut[ pe oameni să comunice la distanță. Acum au construit drumuri, nu mai e ca pe vremuri. Dar limbajul fluierat este materie obligatorie, inclusiv pentru profesorii care vin din Spania să predea.

DB: Vlad Ivanov a învățat bine limbajul acesta?

Corneliu Porumboiu: Chiar bine, da. Dacă ar mai avea ocazia să îl practice, cred că ar putea să meargă să-l predea la alții. Pe alți actori i-am dublat, dar la el n-a fost cazul. Bine, el a învățat și ungurește și slovacă, deci prinde repede.

DB: Ce vă place la Vlad Ivanov ca actor?

Corneliu Porumboiu: E un actor super bun, e profesionist, pentru filmul ăsta a slăbit vreo 12-14 kilograme, l-am chinuit cu castinguri că nici el nu mai știe, că am făcut castinguri care au durat un an și ceva. Pentru anumite roluri am încercat și câte 10 opțiuni și el a fost mereu cu mine.

DB: De ce era important să participe și el la castinguri?

Corneliu Porumboiu: E important la un moment dat, mai ales el fiind personaj principal, contează până la urmă și ca prezență ceilalți parteneri. Trebuie să se potrivească și fizic, și ca fel de lucru. Pe de altă parte, prezența lui Vlad m-a ajutat mult, pentru că din discuțiile astea am scurtat o perioadă de repetiții. Modific destul de mult lucruri pe parcurs, iar discuțiile astea m-au ajutat chiar și în scriitură la un moment dat. Ai un actor care vine pe un rol secundar și îți dă ceva mai mult decât te-ai gândit tu și poate mai schimbi anumite chestii. E un proces creativ castingul, de fapt.

Mă interesau și tipologii foarte puternice și le-am căutat destul de mult. Și în Spania am apelat la o agenție de casting, dar doi actori i-am găsit eu pe internet. Și pentru personajul Zsolt am căutat foarte mult. L-am găsit într-un ziar pe Sabin Țambrea, care trăiește în Germania. Mă interesa să fie cineva din străinătate, un român plecat. Am stat și eu mult pe net, așa fac tot timpul.

DB: Și ce vă atrage atenția: fizionomia, ce spune omul, ce postează pe Facebook?

Corneliu Porumboiu: Nu mă uit pe Facebook, pentru că nu am. Mă interesează să fie un actor bun și să fie o anumită tipologie. Am căutat fețe puternice, caractere puternice.

DB: Există o analogie între acest limbaj fluierat și modul în care comunicăm, sau mai bine spus nu comunicăm în lumea de azi?

Corneliu Porumboiu: În filmul ăsta da, atât cât poți generaliza o situație particulară. Dar cred că trăim într-o lume în care tranzacționăm foarte ușor cuvintele. Parcă nu mai există dialog. Oamenii nu se mai ascultă între ei. Pe de altă parte, e greu să generalizezi. Lumea pe care o descriu eu în film este destul de particulară. Evident, nu e reală, normală, sunt jumătăți de măsură, ca-ntotdeauna.

Dar poate pleacă dintr-o realitate pe care o resimt, că mi se pare că în ziua de azi foarte puțin ne mai ascultăm. Nu mai încercăm să îl înțelegem pe celălalt. E un tip de demonstrație tot timpul, să vedem cine are dreptate, ăla știe și are dreptate, parcă nu ne mai ascultăm.

DB: Acesta este și motivul pentru care nu aveți Facebook?

Corneliu Porumboiu: Poate că dacă aș avea aș vorbi și aș ține legătura cu mult mai mulți prieteni. De fapt, am pagină, mi-a făcut-o un prieten, dar nu știu parola. Nu mă atrage. Prefer youtube. Lucrez mult la proiectele mele, am o familie, vreau să stau cu fetele mele, cu soția. Adică nu cred că aș avea timp și de Facebook.

DB: Toată lumea laudă coloana sonoră a filmului la Gomera. Cine v-a ajutat cu ea?

Corneliu Porumboiu: Am făcut-o singur. Ascult multă muzică și îmi place. Ascult tot felul de genuri. De exemplu, acum, fiică-mea cea mare m-a introdus în k-pop, adică pop coreean și asta ascult acum.

DB: Se mănâncă ciorbă în La Gomera?

Corneliu Porumboiu: Aaaa, în film. Am o supă, da. Am o ciorbă. N-am putut să renunț la asta. De la ”Polițist adjectiv” a rămas. Săracii colegii mei de generație trebuie să ducă povara ciorbei mele. Mă simt vinovat. Îmi cer scuze! (râde) Față de colegi, nu față de scenă în sine. (râde)

DB: Mesaj pentru public?

Corneliu Porumboiu: Sper să vină cât mai mult public, sper să le placă și sper să funcționeze bine și în cinema, din 13 septembrie când intră în țară.

Această prezentare necesită JavaScript.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.