Cidul, eroul spaniol care fascinează chiar şi astăzi
Articol editat de cristina.rusu, 11 iulie 2019, 15:31
Articol editat de cristina.rusu, 11 iulie 2019, 15:31
Cântecul faptelor eroice, cu termenul înstăpânit din limba franceză de Chanson de Geste, este o naraţiune medievală specifică începutului literaturii franceze şi spaniole.
Aceste cântece sunt mai vechi decât versurile de dragoste ale menestrelilor, deşi au fost mai apoi cântate de aceştia; şi sunt mai timpurii decât romanele cavalereşti, cu zorzoanele şi fanfaronada lor caracteristică.
Au supravieţuit în jur de 300 de cântece de fapte eroice, multe dintre ele având ca subiect luptele conducătorilor creştini împotriva păgânilor: a sarazinilor, apostazilor ori, în cazul Spaniei, a maurilor.
Printre cele mai vechi cântece de fapte eroice amintim Chanson de Roland în Franţa şi El cantar de Mio Cid, în traducere Cântec pentru Cidul meu, în Spania.
Cântecul Cidului prezintă faptele de vitejie ale lui Rodrigo Ruiz Diaz de Vivar, un comandant viteaz din istoria Spaniei, care s-a remarcat în luptele cu maurii, dar şi cu alţi rivali ai regelui Alfonso al VI-lea.
Cavalerul Rodrigo este trimis de monarh să recupereze tributul datorat de mauri. După ce este acuzat, pe nedrept, că a păstrat pentru sine o parte din tribut, este nevoit să pornească în pribegie împreună cu prietenii şi familia sa.
În exil, don Rodrigo înregistrează numeroase victorii împotriva maurilor şi faima lui creşte pe zi ce trece, până când se stabileşte în Valencia, unde îşi mărită cele două fiice. Tinerele sunt batjocorite şi părăsite de soţii lor, ceea ce îl convinge pe don Rodrigo să pornească din nou la drum, pentru a cere dreptatea regelui.
Cu aprobarea suveranului, îşi învinge ginerii în duel, obţinând atât răzbunarea pentru fiicele sale, cât şi reabilitarea în ochii monarhului.
Figura eroului medieval a inspirat numeroase poeme, dintre care Cântecul Cidului, apărut la o jumătate de secol după moartea sa, a fost doar o primă încercare. Legenda cavalerului spaniol şi-a găsit ecou şi cu câteva secole mai târziu, când a fost pusă în scenă prin opera dramaturgului francez Corneille, în 1648.
Rodrigo de Vivar a fost un personaj real, care s-a născut în regiunea Burgos, undeva în jurul anului 1040 şi a fost înmormântat la mânăstirea Cardena de Burgos, în 10 iulie 1099. În acea perioadă, în peninsula iberică, relaţiile dintre creştini şi arabi erau când de prietenie, când de adversitate, ceea ce face incertă originea poemului. Limba în care a fost scris textul este interesantă, pentru că principalele dialecte europene au fost fixate abia mult mai târziu, ceea ce face ca versurile din El Cantar de Mio Cid să cuprindă elemente franceze, arabe şi chiar germanice.
Cidul nu este un cavaler obişnuit: el nu doreşte să fie acoperit de glorie, ori să obţină favorurile unei domniţe. Spre deosebire de alţi eroi, el îşi are casa şi familia lui, pentru care înţelege să-şi pună în joc onoarea şi viaţa, nu pentru titluri găunoase.
Poate că acesta este motivul pentru care, la 900 de ani după ce a trăit, viaţa lui don Rodrigo de Vivar pare încă fascinantă.
Andrea Nagy
Foto: captură video
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.