Sesam deschide cartea: O vară cu Isidor, de Veronica D. Niculescu
Articol editat de cristina.rusu, 12 iulie 2019, 11:19
Dragi cititori, v-ați întrebat vreodată de ce vara este atât de frumoasă? Pentru cei mai mulți dintre noi, vara e anotimpul libertății. Și câte nume are această libertate! Ne place să-i mai spunem călătorie, evadare, excursie, drumeție, expediție, zbor, veselie… Liberi ca pasărea cerului, de-abia așteptăm să pornim la drum în căutare de comori, și, dacă avem parte de soare și de vânt bun, ne întoarcem cu o recoltă bogată: o nouă priveliște, o nouă prietenie, un nou vis.
Romanul O vară cu Isidor, de Veronica D. Niculescu, ne aduce ceva ce n-am mai întâlnit până acum. Ați mai citit vreodată o poveste cu o fetiță și un condor? Și, pe deasupra, una în care întâmplările se petrec în zilele noastre, în țara noastră, în locuri pe care le cunoaștem? Ei bine, autoarea s-a asigurat că nu ați citit nimic asemănător. Și astfel a închipuit o poveste despre zbor, despre prietenie, despre minunile naturii, despre liniște și cântec, despre curajul de a schimba o lume atunci când totul pare pierdut.
Serena, eroina noastră, e pasionată de natură și de fotografie. Într-o zi, aude o știre care o impresionează: cel mai bătrân locatar de la grădina zoologică Băneasa e un condor. Îl cheamă Isidor și e un condor adevărat, adus tocmai din îndepărtații Anzi, având probabil vârsta de 40 de ani! Încă și mai surprinzător este faptul că în toți acești ani a trăit în cușcă. Nu a apucat să se bucure de libertate, fiind despărțit de părinți încă de când era pui și dus pe alte meleaguri, într-un alt climat, ținut după gratii pentru a putea fi observat pe îndelete de vizitatori, deși aceștia mai mult râd de el decât îl admiră. Nimeni nu bănuiește cât de măreț, cât de spectaculos e condorul atunci când își deschide aripile larg de tot și se înalță spre cer plin de elan, planând lin și elegant. Nimeni, în afară de Serena, mica zână care, înduioșată de povestea lui Isidor, își pune în gând să îl salveze. Asta după ce a observat ceva straniu în cușca lui: o tăbliță pe care odinioară scria condor și unde acum se profilează, cu litere modificate stângaci, cuvântul „AJUDOR”!
Zis și făcut. Într-o zi, dis-de-dimineață, Serena se strecoară nevăzută pe lângă cuștile cu animale și, cu mâini parcă fermecate, deschide ușița cuștii lui Isidor și îl eliberează! Așteaptă cu înfrigurare să-l vadă zburând. Dar până și zborul se uită după atâția ani. Fetița îl îmbracă cu haina ei și îl duce acasă, ascunzându-l în dormitor. Speră că, odată ce-și va recăpăta încrederea, condorul va zbura și se va întoarce în ținutul său sălbatic de pe crestele munților. Însă, după mai multe zile, ceva încă îl reține pe Isidor. Bate cu putere din aripi în dreptul ferestrei, dar degeaba. Apoi, într-o zi, când Serena e pe cale să își piardă speranța, se întâmplă ceva incredibil: condorul, pasăre mută de altfel, începe să comunice, și nu oricum, ci folosind cel mai intim instrument de care dispune: propria pană! Fetiței nu-i vine să creadă: Isidor știe să scrie și să citească și e înzestrat cu o inteligență și o sensibilitate ieșite din comun! Ca să nu se mai jumulească, îi dăruiește pixul ei în formă de pană. Nu degeaba se spune: Un vultur stă pe pisc cu un pix în plisc. Și așa, tot conversând cu Isidor și documentându-se, Serena are o idee strălucită: îl va duce la munte, la Sinaia. Poate că acolo, la poalele munților din care se înalță Vârful cu Dor, atras de aerul răcoros, mirosul brazilor și lumina curată, condorul va reînvăța ce înseamnă bucuria zborului.
Dacă vă pasionează poveștile de vară care vă fac să visați frumos, sunteți invitați la o lectură ce vă va umple de entuziasm și dor: cartea O vară cu Isidor vă așteaptă să o împrumutați de la Biblioteca Județeană „Octavian Goga” Cluj!
Diana Pop, secția pentru copii, Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj
Foto: Veronica D. Niculescu
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.