Ca unitate afectivă, cuplul continuă să existe şi după apariţia copiilor. Însă nu toate cuplurile ţin cont de importanţa acestei continuităţi căzând deseori în capcana rolurilor parentale care îi solicită permanent. Felul în care cuplul trăieşte relaţia afectivă se reflectă şi atunci când ei aleg să meargă în concediu.
Există cupluri implicate în relaţia lor, care cunosc şi ţin cont de nevoile celorlalţi membri ai familiei. În astfel de cazuri ei stiu cum să aleagă cea mai bună variantă pentru ei şi care să îi includă şi pe copii.
Aceste tipuri de cupluri ştiu cum să echilibreze relaţia în mai toate situaţiile şi cum să se raporteze corect la ei înşişi şi la cei din jur. Însă acestea sunt situaţii ideale, destul de rar întâlnite.
Cum procedăm când nu suntem aşa sau încă nu am ajuns la un astfel de nivel de toleranţă şi înţelepciune?
Până la vârsta de doi ani copilul dvs își formează atașamentul față de persoana de referință din viața sa. Gândindu-vă la acest aspect, este indicat, indiferent de tipul de vacanță, concediu lung sau citybreak, să luați copiii cu dumneavoastră, adaptându-vă programul și timpul petrecut împreună ca și cuplu în funcție de nevoile copilului și bucurându-vă de fiecare clipă. Aduceți-vă aminte că ați decis și sunteți reponsabili de dorința de a crește un copil.
Copilul dumneavoastră a împlinit deja doi ani?
În acest caz am putea spune că se poate ca o noapte, maximum două, să le petreacă în compania celei mai apropiate persoane din familia sau anturajul său și în mediul cunoscut lui, adică să nu fie mutat într-un mediu nefamiliar, străin, ca ambient. El poate rămâne în casă și, de exemplu bunicii sau o matușă să vină să-l îngrijească.
Vă doriți mai multe momente împreună și în afara concediului?
Pe măsură ce copilul dumneavoastră crește și se adaptează treptat la tot mai multe contexte de viață: casa buncilor, creșa și gradinița, el poate petrece ocazional una/două nopți la bunici.
O mamă insecurizată emoțional și/sau distantă față de copilul ei și care este în conflict cu soțul, își va lăsa cu greu copilul să doarmă la bunici pentru a pleca împreună cu soțul într-o vacanță de două zile, deoarece ea va rămâne descoperită emoțional, va trăi teamă și disconfort.
Când putem lăsa copiii în tabară și noi să plecăm în concediu?
Practic, după vârsta de 7 ani, copiii intră într-o nouă etapă de maturizare și alegeri personale, prin intermediul școlii. Ei încep să devină mult mai responsabili în acțiunile lor și față de prietenii și colegii lor astfel că își pot exprima dorința de a merge în tabără. Respectați-le dorința și dați-le voie să traiască o nouă experiență de viață fără a vă simți vinovați. Trăiți emoțiile părintești și găsiți evadare în cuplu!!
Am putea vorbi despre tabără și concediu simultan de la vârsta de 13-14 ani, când adolescentul oscilează între a mai fi copil și a deveni adult.
Foto: Foto: Bing N./Pixabay
Articol editat de cristina.rusu,
13 iulie 2019, 06:00 / actualizat: 25 iulie 2019, 9:50
Ca unitate afectivă, cuplul continuă să existe şi după apariţia copiilor. Însă nu toate cuplurile ţin cont de importanţa acestei continuităţi căzând deseori în capcana rolurilor parentale care îi solicită permanent. Felul în care cuplul trăieşte relaţia afectivă se reflectă şi atunci când ei aleg să meargă în concediu.
Există cupluri implicate în relaţia lor, care cunosc şi ţin cont de nevoile celorlalţi membri ai familiei. În astfel de cazuri ei stiu cum să aleagă cea mai bună variantă pentru ei şi care să îi includă şi pe copii.
Aceste tipuri de cupluri ştiu cum să echilibreze relaţia în mai toate situaţiile şi cum să se raporteze corect la ei înşişi şi la cei din jur. Însă acestea sunt situaţii ideale, destul de rar întâlnite.
Cum procedăm când nu suntem aşa sau încă nu am ajuns la un astfel de nivel de toleranţă şi înţelepciune?
Până la vârsta de doi ani copilul dvs își formează atașamentul față de persoana de referință din viața sa. Gândindu-vă la acest aspect, este indicat, indiferent de tipul de vacanță, concediu lung sau citybreak, să luați copiii cu dumneavoastră, adaptându-vă programul și timpul petrecut împreună ca și cuplu în funcție de nevoile copilului și bucurându-vă de fiecare clipă. Aduceți-vă aminte că ați decis și sunteți reponsabili de dorința de a crește un copil.
Copilul dumneavoastră a împlinit deja doi ani?
În acest caz am putea spune că se poate ca o noapte, maximum două, să le petreacă în compania celei mai apropiate persoane din familia sau anturajul său și în mediul cunoscut lui, adică să nu fie mutat într-un mediu nefamiliar, străin, ca ambient. El poate rămâne în casă și, de exemplu bunicii sau o matușă să vină să-l îngrijească.
Vă doriți mai multe momente împreună și în afara concediului?
Pe măsură ce copilul dumneavoastră crește și se adaptează treptat la tot mai multe contexte de viață: casa buncilor, creșa și gradinița, el poate petrece ocazional una/două nopți la bunici.
O mamă insecurizată emoțional și/sau distantă față de copilul ei și care este în conflict cu soțul, își va lăsa cu greu copilul să doarmă la bunici pentru a pleca împreună cu soțul într-o vacanță de două zile, deoarece ea va rămâne descoperită emoțional, va trăi teamă și disconfort.
Când putem lăsa copiii în tabară și noi să plecăm în concediu?
Practic, după vârsta de 7 ani, copiii intră într-o nouă etapă de maturizare și alegeri personale, prin intermediul școlii. Ei încep să devină mult mai responsabili în acțiunile lor și față de prietenii și colegii lor astfel că își pot exprima dorința de a merge în tabără. Respectați-le dorința și dați-le voie să traiască o nouă experiență de viață fără a vă simți vinovați. Trăiți emoțiile părintești și găsiți evadare în cuplu!!
Am putea vorbi despre tabără și concediu simultan de la vârsta de 13-14 ani, când adolescentul oscilează între a mai fi copil și a deveni adult.
Există și situații în care partenerii se evită, trăiesc cu distanță emoțională exprimată nu neapărat prin ceartă, ci prin lipsa părerilor personale ale unuia dintre parteneri, de exemplu. De asemenea, acordul permanent asupra alegerilor celuilalt reflectă evitarea și capacitatea scăzută de rezolvare a problemelor individuale.
Astfel de persoane nu își vor putea aduce în mod benefic participarea la susținerea cuplului, ca un tot. Astfel de soți sau parteneri preferă de cele mai multe ori să meargă în concediu cu copiii, alegând doar rolul de părinte, evitând cuplul. Prinși în aceste roluri ei uită să își mai spună pe nume sau să se apeleze prin dezmierdare și își atribuie prenumele de “tata” și/sau “mama” acționând doar din această perspectivă.
Așadar, e în regulă ca părinți, să aveți timpul pentru voi, petrecut împreună ca un cuplu unit, iar asta duce la regăsirea valorilor inițiale și la creșterea legăturii afective. Astfel, părinții își manifestă puterea de a restarta și energiza întreaga familie. Un cuplu sănătos generează părinți sănătoși și, în final, o familie sănătoasă.
Vacantă plăcută!!!
Toma Eleonora, psihoterapeut sistemic pentru cuplu si familie.
Foto: Bing N./Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
