Nu doar nasul detectează mirosurile: Curiozităţi despre corpul uman
Foto: Prawny/Pixabay
Articol editat de cristina.rusu, 24 iulie 2019, 12:00 / actualizat: 25 iulie 2019, 19:00
Foto: Prawny/Pixabay
Articol editat de cristina.rusu, 24 iulie 2019, 12:00 / actualizat: 25 iulie 2019, 19:00
Corpul uman e un mecanism armonios, alcătuit din multe părţi care cooperează atunci când ne îndeplinim sarcinile de zi cu zi. Unele părţi precum plămânii şi inima sunt cu certitudine foarte importante, dar toate organele îşi au rostul lor.
Uneori, pe lângă funcţia lor de bază, părţile corpului au şi atribuţii ascunse, de care nici nu suntem conştienţi:
Ficatul e capabil de regenerare
Organismul are capacitatea de a vindeca din resurse proprii rănile minore. Nu se descurcă însă cu pierderea ţesuturilor, caz în care poate să recurgă doar la cicatrizare. O singură excepţie este de la această regulă: ficatul, care poate să se regenereze în totalitate.
Oamenii de ştiinţă sunt fascinaţi de această trăsătură, deşi nu-i înţeleg mecanismul. Unii spun că, în cazul unei pierderi de ţesuturi, ficatul se reprogramează şi revine la starea din copilărie pentru a se regenera.
Pielea detectează mirosurile
Simţul mirosului este foarte important: ne fereşte de alimente alterate şi de alţi agenţi care ne-ar putea afecta sănătatea. S-a crezut mereu că doar nasul detectează mirosurile.
Cercetătorii au ajuns însă la concluzia că şi alte organe, precum pielea, reacţionează la stimuli olfactivi. Conform studiilor, în piele se declanşează procesul de vindecare atunci când este pusă în contact cu mirosul lemnului de santal.
Oasele sunt mai dure ca oţelul
Cercetătorii sunt surprinşi de cât de dure şi totuşi flexibile sunt oasele omului. Motivul pentru această trăsătură rezidă în structura lor: oasele sunt alcătuite precum o frânghie, ţinută laolaltă printr-o structură spiralată. Fiecare strat repetă această formă: fibrele mai groase sunt alcătuite din fibre mai subţiri şi tot aşa, până la dimensiunea de 5 nanometri.
Ochiul înşeală gustul
Cercetările au arătat că ochii fac o treabă bună când vine vorba de identificarea gusturilor. În plus, vederea poate influenţa gustul pe care îl simţim. Într-un experiment, doi oenologi au primit câte un pahar de vin alb, provenit din aceeaşi sticlă. Conţinutul unui pahar a fost alterat cu un colorant alimentar de culoare roşie, dar fără gust.
Oenologii au fost scandalizaţi de înşelăciune, mai ales că au identificat vinul alb colorat drept vin roşu. Explicaţia este destul de interesantă: când creierul nostru primeşte informaţii de la două simţuri deosebite, are tendinţa să creadă ce îi spun ochii.
Creierul manipulează timpul
Albert Einstein s-a străduit să-i convingă pe oameni că timpul este relativ. Dacă analizăm felul în care creierul percepe timpul, a avut perfectă dreptate. Odată cu înaintarea în vârstă, timpul ni se pare că trece mult mai repede. Ceasul biologic încetineşte, motiv pentru care simţim că toate în jurul nostru au prins viteză.
Andrea Nagy
Foto: Prawny/Pixabay
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Oamenii de știință de la Universitatea Johns Hopkins au descoperit că obezitatea, în special obezitatea accentuată, este strâns asociată cu...
Demenţa este o afecţiune care atrage tot mai mult atenţia mediului ştiinţific şi medical. În timp ce unii cercetători se concentrează pe...
Oamenii de știință japonezi de la Universitatea Nagoya au dezvoltat o metodă inovatoare de a combate răul de mișcare folosind unde sonore....
Este deja cunoscut faptul că expunerea la ecrane înainte de somn nu este benefică, deşi unii dintre noi preferă să adoarmă cu televizorul...