Radio Cluj…la modă: Obiectele urâte ale modei (II)

Dacă vă amintiți povestea cu Hainele cele noi ale împăratului de H.C. Andersen – la curtea acelui împărat aterizaseră niște croitori renumiți care erau, nici mai mult nici mai puțin, niște șarlatani. Care-i specialitatea șarlatanilor? Ei mizează pe punctele tale slabe, care în cazul unora sînt foarte ușor de citit. Cum e dorința de imagine pozitivă, flatantă, imaginea care subliniază statusul social, foarte actuală în zilele noastre.
Ce persoane ar fi în stare să dea 800 și ceva de dolari pe o pereche de crocs dacă nu din obsesia de a fi la ultimul răcnet al modei, cu cele mai hot încălțări ale momentului în picioare? Măcar, de bine de rău acestea nu se plimbă goale prin mulțime cum o făcea împăratul dar nici departe nu sînt. Deci unul dintre motive este, din nou, IMAGINEA cea dătătoare de statut. Că eu dacă așa avea de aruncat banii aia aș cumpăra alte produse frumoase, dar nu cool, asta este cu totul altă discuție. Crocșii cei celebri – sînt convinsă că toată lumea are pe undeva măcar o pereche- erau varianta rezonabilă din punct de vedere financiar a ofertelor respectivei case de modă, iar ca toată lumea să fie împăcată, beneficiau de niste aplicații cu strasuri ca să nu te simți nedreptățit după ce ai dat banii aceia pe ei.
Dincolo de asta, este suficient ca o vedetă, sau un influencer- cum sunt numite sau numiți cei care dau azi tonul în materie de stil și modă să fie văzuți purtînd respectiva încălțăminte și nebunia e gata. De aici lucrurile se complică în sensul identificării prin intermediul modei cu modelul furnizat de canalele media sau de rețelele sociale.

Articol editat de cristina.rusu, 5 septembrie 2019, 06:00 / actualizat: 5 septembrie 2019, 10:08

“Șarlatanii” în acest caz nu sînt chiar atît de la vedere, precum erau croitorii nemaivăzuți ai împăratului. Stau ei mai ascunși așa, dar știu cu mult timp înainte la ce este sensibil consumatorul. Să ne amintim treaba cu elaboratul tendințelor. Se fac studii de piață cu mult timp înainte, și vorbim despre studii serioase pe segmente de vîrstă, categorii sociale, în funcție de nivelul de educație și alți parametri importanți.
Mecanismul funcționează din mai multe motive. Pe vremuri, legile somptuare erau cele care reglementau purtarea diferitelor calități de țesături, culori, texturi, doar de fețele nobile sau aristocratice, bref poporul nu avea acces decît la materiale ”hîde”, cum spune un regionalism de-al nostru- cenușii, de proastă calitate, cu croiuri basic, dar asta nu însemna că nu visau la ceea ce le era interzis- factorul psihologic, interzicerea stimulează intensitatea dorinței.
Putem pune treaba asta în termeni contemporani sau putem trece prin perioada subculturilor care au schimbat complet fața modei în a doua jumătate a secolului XX. În ambele situații preferința pentru obiecte urîte, dar de data asta scumpe și dătătoare de imagine și status este perfect de înțeles. Subculturile au adus democratizarea modei- vorbeam aici despre Swinging Sixties și ce au însemnat ei- exact acolo avem referința necesară.
Tinerii, soliștii de muzică pop, rock, modelele, ca Twiggy erau cei care deveniseră cool.
Deci subculturi- adică sub culturi…reprezentau niște alternative, mai democratice la mainstreamul consacrat. La antipod a apărut undergroundul. Exact același lucru s-a petrecut în modă. Vechile forme și categorii estetice au pierit, considerate vetuste-cum era și este cea a eleganței sau a frumosului înlocuite de cool și trendy care sună ele, bine așa, dar de multe ori includ urîtul.
Obiectele urîte ale modei mizează strict pe calitatea efemeră, de spectaculozitate, de teribilism care asigură un așa zis status dezirabil al mondenității cu orice preț. Preț care de obicei nu e mic.

Să ne revedem cu bine!

Călina Langa, fashion designer

Foto: Vogue Collections 2016

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.