Ce mai citim: ”Ultima cruciadă”, cel mai recent roman semnat de Simona Antonescu

Articol editat de cristina.rusu, 22 septembrie 2019, 06:00 / actualizat: 22 septembrie 2019, 9:10

La Polirom a apărut săptămâna aceasta cel mai recent roman semnat de Simona Antonescu, ”Ultima cruciadă”.

Cunoscută pentru romanele istorice pline de farmec, de această dată prozatoarea ne conduce în Evul Mediu, pe vremea cruciadelor. Iancu de Hunedoara este unul dintre personajele poveștii. În rest, creaturi imaginare, inorogi și grifoni se întovărășesc într-o nouă poveste plină de farmec și aventură.

Simona Antonescu: Cartea tratează ultima mare cruciadă a Europei și anume apărarea Cetății Belgradului de către o armată de cruciați în fruntea căreia se afla Iancu de Hunedoara. Am găsit un fapt istoric, o întâmplare care s-a petrecut în realitate chiar pe vremea aceea, se pare că soarta acelei bătălii a fost decisă de către un grup de luptători români ardeleni, care după o perioadă foarte lungă de lupte în care nici una dintre armate nu reușea să biruiască, nici creștinii și nici otomanii, acest grup de valahi pur și simplu a nesocotit ordinele primite de la Iancu de Hunedoara și a pornit un ultim asalt. A fost un act de rebeliune care însă a dus la întoarcerea  soartei întregii bătălii. Cruciada a fost câștigată pentru că Iancu de Hunedoara văzându-și luptătorii despinzându-se de ordinele date de el, a poruncit întregii armate să meargă și să-i sprijine, iar turcii au fost cuceriți în felul acesta.

Am dat un chip și câte un nume acestui grup, pentru că în documentele istorice nu am găsit prea multe informații despre componenții acestuia. Eu mi-am imaginat că ei sunt proscrișii cruciadei. Este vorba despre 6 personaje care au în spate fiecare dintre ei o poveste și se alipesc la trupele lui Iancu de Hunedoara ca să-și spele într-un fel păcatele. Și ajungem să cunoaștem povestea fiecăruia în parte. Unu dintre ei de exemplu este călăul din Cetatea Alba Iulia. Și ceea ce-și dorește este să fie primit să-și facă o casă în interiorul cetății, pentru că la acea vreme călăii nu aveau voie să trăiască între zidurile cetății.

DB: Știu că povestea are un foarte puternic filon fantastic, pentru că alături de oameni apar și inorogi.

Simona Antonescu: Și inorogi și grifoni și multe alte astfel de ființe care populau imaginația oamenilor pe vremea aceea, adică în Evul Mediu. Și, mai mult decât atât, fiecare cruciadă avea elementul care reprezenta puritatea și pe care îl luau la drum cu ei. Așa a ajuns de exemplu și Ioana d’Arc să facă parte dintr-o cruciadă. Un om foarte pur, care era considerat nevinovat, era luat în cruciadă ca un fel de stindard, ca să-i arate lui Dumnezeu că războinicii apără nevinovăția și că puritatea îi însoțește.

Mergând pe ideea asta, în romanul ”Ultima cruciadă” avem un personaj care trăiește printre unicorni și grifoni, aparține pe jumătate lumii lor. Cruciații sunt foarte atenți cu acest personaj, care nu știu cât de mult îi ajută, dar ei au nevoie să știe că nevinovăția merge alături de ei.

DB: Mai introduceți în poveste un element narativ insolit, provestea în sine devine personaj.

Simona Antonescu: Acest personaj despre care vă vorbeam și care vede inorogii și grifonii vede și Povestea. El spune la un moment dat că doar simțea că ceva îi însoțește și doar dacă îi pui nume poți vorbi despre ea. Iar acest personaj o numește ”Grifonul cu aripi de argint și ochi de nacru”. Povestea este într-adevăr personificată și este firul pe care se țes toate celelate povești, are și un mic tâlc la finalul cărții, dar aș vrea să las cititorilor plăcerea de a descoperi despre ce anume este vorba. Chiar m-ar interesa să știu dacă le facă plăcere să descopere aceste mici puncte-cheie pe care le-am presărat prin tot romanul.

DB: Deci este și un fel de vânătoare de comori, nu doar o simplă lectură.

Simona Antonescu: Da, așa este. Pe lângă indiciile despre care vă mai spuneam am introdus și o mică taină legată de două neamuri mari prezente în roman, Neamul Corbilor și Neamul Lupilor. Dar la fel, nu vreau să destăinui cititorilor cine anume sunt aceste două mari neamuri.

Simona Antonescu a debutat în anul 2015 cu Fotograful Curții Regale, roman câștigător al Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească/Polirom și al Premiului de Debut al Uniunii Scriitorilor din România.

Tot ea semnează și romanele Darul lui Serafim (2016) și Hanul lui Manuc (2017).

Începând din anul 2018 publică la Editura Nemi seria de cărți Istoria povestită copiilor.

În cadrul seriei ”Scriitori de poveste” lansate la FILIT anul trecut, Simona Antonescu semnează cartea despre viața Otiliei Cazimir.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.