Sigismund Báthory, principele Transilvaniei, şi făurirea planului dacic al lui Mihai Viteazul
Articol editat de cristina.rusu, 11 octombrie 2019, 10:12
Ultimul precursor al lui Mihai Viteazul în făurirea planului dacic a fost principele Transilvaniei, Sigismund Báthory.
Personalitate labilă, acesta a renunţat de mai multe ori la tronul principatului, dar a rămas constant până la capăt crezului său antiotoman, punând bazele unei alianţe, e drept că efemere, între cele trei ţări române.
Aderarea la Liga Sfântă i-a atras duşmănia partidei pro-otomane din Dieta de la Cluj, obligându-l pe principe să părăsească oraşul.
Nu pentru mult timp însă, după cum ne povesteşte istoricul Tudor Sălăgean:
Sigismund a fugit din oraş, însă a reuşit să-l atragă de partea sa pe unchiul său Ştefan Bocskay, care era comandantul cetăţii Oradea. A revenit la Cluj, iar după ce a obţinut acordul Dietei privind alăturarea Transilvaniei la Liga Sfântă, Sigismund Báthory i-a arestat pe opozanţi, pe care i-a executat.
După intrarea Transilvaniei în Liga Sfântă, Sigismund i-a atras de partea sa atât pe domnul Moldovei Aron Tiranul, cât şi pe domnul Ţării Româneşti Mihai, fiul lui Pătraşcu cel Bun (Mihai Viteazul). Aron Tiranul era însă un personaj pe care principele nu îl agrea deloc. Din acest motiv, cu toate că Aron Vodă a luat parte de la bun început la coaliţia antiotomană, cu toate acestea Sigismund Báthory l-a detronat şi l-a înlocuit cu Ştefan Răzvan, unul dintre credincioşii săi, singurul suveran de etnie română care a domnit vreodată în Ţările Române.
Ştefan Răzvan nu a reuşit să se impună boierilor şi locuitorilor din Moldova. În acest fel, polonezii au reuşit să-l impună pe Ieremia Movilă. Prin această aventură condusă de Ştefan Răzvan, Sigismund Báthory a reuşit practic să distrugă acest plan dacic pe care îl pusese în aplicare cu atâta trudă”.
Ideea unificării Ţărilor Române în fruntăriile aproximative ale Vechii Dacii se pare că i-a fost sugerată principelui Sigismund Báthory de către consilierul său, Ştefan Jósika, un nobil român bănăţean trecut la catolicism.
Vladimir Bogosavlievici remarcă meritele acestui personaj mai puţin cunoscut azi:
În primul rând, familia Báthory a fost influenţată de consilierul lor, Ştefan Josika (român din Caransebeş, catolic). Şi astăzi, în Cluj, în Piaţa Unirii nr. 10, avem palatul urmaşilor săi.
Acest Jósika, care era cancelarul lui Sigismund Báthory, avea acest plan dacic în minte. Şi l-a influenţat pe Sigismund, care în 1595, într-o dietă, din punct de vedere senior-vasal (care era modul de funcţionare al unei societăţi feudale), îl pune ca vasal pe voievodul Moldovei şi voievodul Ţării Româneşti, Mihai Viteazul.
Dar Mihai Viteazul a avut relaţii cu acest Jósika. Până la urmă Sigismund Báthory în colaborare cu imperialii îl lichidează pe Ştefan Jósika, la Satu Mare în 1598. Aşa că Mihai era în cunoştinţă de cauză de acest plan dacic.
Atenţie: singurul care a pus în practică pentru o perioadă limitată acest plan dacic, a fost Mihai Viteazul. (Vladimir Bogosavlievici)
Într-un climat de instabilitate politică regională şi oscilând între putere şi renunţare, Sigismund Báthory se dovedeşte prea slab pentru a consolida planul dacic, care va fi predat nolens-volens domnitorului Ţării Româneşti pe care el îl considera propriul vasal.
Istoricul Tudor Sălăgean:
Sigismund Báthory a ajuns de fapt voievod al Transilvaniei în 1570; a fost ales câţiva ani mai târziu rege al Poloniei. În această perioadă se fondează atât Universitatea Iezuită din Cluj, cât şi Universitatea Catolică din Vilnius, practic două dintre creaţiile acestui mare principe şi rege.
Educaţia pe care a primit-o Sigismund Báthory a fost una destul de aspră, în sensul că el era obişnuit de mic cu execuţiile, cu activităţile războinice, cu turnirurile. Iar toate aceste lucruri i-au influenţat puternic personalitatea. Este foarte ciudat felul în care el a renunţat de trei ori la conducerea Transilvaniei, abdicând iar apoi revenind pentru a ocupa tronul acestei ţări.
E o personalitate fluctuantă, o personalitate pe care până la urmă puteai să pui foarte puţină bază. Şi probabil acesta este şi motivul pentru care planul dacic, care poate să-i fie atribuit lui ca şi concepţie, până la urmă a fost pus în aplicare de o personalitate adevărată, puternică şi care va avea mijloacele, puterea şi ingeniozitatea politică pentru a-l pune în practică. (Tudor Sălăgean)
Odată cu dispariţia din arenă a lui Sigismund Báthory, care moare la Praga unde e şi îngropat, îşi face apariţia Mihai Viteazul, un alt vizionar ce-şi va vedea însă visul de unire împlinit, chiar dacă pentru o perioadă relativ scurtă de timp.
Ovidiu Moldovan / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.