Maria Antonia Josepha Johanna a purtat încă de la naşterea sa din Viena, în anul 1755, titlul de arhiducesă, fiind fiica lui Francisc I al Austriei şi a Mariei Teresa, regină a Ungariei şi a Boemiei. În copilărie îi plăcea muzica şi în special să cânte la clavecin. Se spune că, pe când avea doar 4 ani, l-a întâlnit pe tânărul Mozart, care în acea perioadă făcea un tur al curţilor europene împreună cu tatăl său.
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
16 octombrie 2019, 06:00 / actualizat: 16 octombrie 2019, 8:51
Maria Antonia Josepha Johanna a purtat încă de la naşterea sa din Viena, în anul 1755, titlul de arhiducesă, fiind fiica lui Francisc I al Austriei şi a Mariei Teresa, regină a Ungariei şi a Boemiei. În copilărie îi plăcea muzica şi în special să cânte la clavecin. Se spune că, pe când avea doar 4 ani, l-a întâlnit pe tânărul Mozart, care în acea perioadă făcea un tur al curţilor europene împreună cu tatăl său.
A avut însă dificultăţi în alte domenii: nu se descurca la limbile străine, avea o constituţie firavă şi vorbea puţin. La fel ca în cazul surorilor ei, căsătoria i-a fost aranjată pe considerente politice. La 14 ani şi-a părăsit ţara natală şi a plecat în Franţa, pentru a încheia un mariaj cu cel care va deveni Ludovic al XVI-lea. Familia mirelui nu a fost încântată de această alianţă: în acea perioadă, relaţiile politice dintre Franţa şi Austria erau tensionate. Noile rude o numeau Austriaca, poreclă care, cu unele modificări mai degrabă peiorative, a persistat în perioada de domnie a cuplului regal.
Încă de la începutul căsniciei, Maria Antoaneta primea frecvent scrisori de la mama sa. Mai mult, Maria Teresa nu se dădea înapoi de la a comanda rapoarte secrete privind comportamentul fiicei ei. Ludovic al XVI-lea a fost încoronat rege în 1775, Maria Antoaneta devenind, la vârsta de 18 ani, regină a Franţei şi a Navarei.
A fost tentată să influenţeze deciziile politice ale soţului ei, dar în realitate influenţa sa era extrem de limitată. Nu a fost acceptată niciodată pe deplin, împotriva ei fiind demarată o adevărată campanie cu pamflete şi cântece. Când în 1778 a născut primul ei fiu, a fost acuzată că nu Ludovic al XVI-lea era tatăl copilului. Când în fine a început să se implice mai mult în viaţa publică, a făcut aceasta împotriva intereselor Austriei, pentru că fiii ei erau deja „copii ai Franţei”.
În 1789 a fost adoptată Declaraţia Drepturilor Omului şi ale Cetăţeanului, ceea ce a dus la începutul monarhiei constituţionale în Franţa. Familia regală a fost obligată să se mute la palatul Tuileries din Paris, fiind mai degrabă ţinută în captivitate. Cuplul regal a încercat să evadeze, dar iniţiativa a dat greş, ca urmare a acţiunilor indecise ale regelui. Maria Antoaneta a fost separată de familie şi încarcerată, în timpul detenţiei suferind, se spune, de tuberculoză şi de cancer. Spre deosebire de soţul ei, care a primit dreptul de a se apăra în faţa tribunalului, procesul Mariei Antoaneta a fost mai degrabă o înscenare. A fost declarată vinovată de trădare şi executată în dimineaţa zilei de 16 octombrie 1793.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.