Straița plină cu de toate
Straița Plină
Articol editat de cristina.rusu, 20 octombrie 2019, 06:00 / actualizat: 20 octombrie 2019, 7:58
Straița Plină
Articol editat de cristina.rusu, 20 octombrie 2019, 06:00 / actualizat: 20 octombrie 2019, 7:58
Ca să cunoşti anumite locuri din ţară aşa cum se cuvine, trebuie să-i cunoşti mai întâi pe oamenii locului; iar ca să-i cunoşti, trebuie să le afli tradiţiile.
În fiecare an, la începutul toamnei, locuitorii satelor de pe raza comunei Roşia îşi dau întâlnire la târgul cu bunătăţi, pentru care se pregătesc aşa cum ştiu ei mai bine şi cu ce au mai bun.
Mândri nevoie mare, îşi etalează gemuri de toate felurile, sosuri, zacuscă, preparate din brânză, plăcinte, preparate din carne şi chiar sarmale aburinde, aduse cu tot cu oală şi ţinute pe foc.
Totul a pornit în urmă cu 11 ani, de la ideea unei familii de orăşeni care s-au mutat din Cluj la Roşia, unde au înfiinţat asociaţia Orizont verde, cu scopul de a promova potenţialul turistic şi etnografic al zonei.
Iar cel care a înfiinţat acest târg este Dezideriu Szabo:
Dezideriu Szabo: Noi ne-am mutat în Roşia de 11 ani. Ne-am dat seama că producătorii locali nu au contact cu oamenii de la oraş, care caută produse tradiţionale. Aveam nişte prieteni cu solarii, ne explicau la ce preţ vând ei produsele la intermediari (practic la preţ de nimic) şi la ce preţ ajung în oraşele mari. Venind de la oraş, ne-am folosit capitalul de prieteni, care au venit toţi la primul târg. Organizăm târgul odată pe an. Anul acesta am mai organizat un festival, Pe păşune Fest, unde mergem şi pe concerte etno-rock şi ateliere de tot felul. Ne gândeam să mutăm târgul un pic mai devreme, în septembrie, dar toată lumea ne-a zis: “Nu-i gata zacusca!” Aşa că ne adaptăm la cerinţele oamenilor.
Dan Izvoreanu: Pentru că-i zice Straiţa plină, cu ce putem umple straiţa?
Dezideriu Szabo: Cu zacuşti, dulceţuri, siropuri, brânză de capră, de vacă, de oaie; cu fructe uscate, cu sarmale, cu păstrăv. Am încercat să identificăm producătorii mici din zonă şi să-i promovăm doar pe aceştia. Inclusiv pe partea de bere nu acceptăm decât bere artizanală.
Dan Izvoreanu: Cei care vin aici cu standuri şi cu produse, în restul anului mai vând undeva?
Dezideriu Szabo: O parte din ei şi-au făcut firme, merg pe la festivaluri şi pe la târguri. Unii dintre ei lucrează cu pensiuni. Mai sunt cei din sat, tot felul de tăntici care vin cu ce fac ele în gospodărie, ele de obicei vin numai aici. Încercăm să promovăm produsele specifice zonei, cum ar fi moşocoarnele, un fel de plăcinte cu brânză sau cu prune făcută în aluat de pâine; mai e fasole cu hospa, adică un fel de fasole care se pune la uscat cu tot cu teacă şi se face zeamă din ea; o altă specialitate e zama de curechi de cucurbătă: de dovleac, dar făcută ca şi zama de varză, cu lapte, cu smântână, cu de toate.
Ascultându-l pe Dezideriu mi se face brusc foame şi mă las condus de miresmele îmbietoare care vin dinspre tarabele cu bunătăţi. Nu îmi ia foarte mult timp să ajung la oala cu sarmale:
Dan Izvoreanu: Ce aveţi aici?
Gabor Dorica: Sarmale cu pisat, cu orez şi cu carne.
Dan Izvoreanu: Pisatul ce e?
Gabor Dorica: Pisat de porumb!
Dan Izvoreanu: Dumneavoastră le-aţi făcut?
Gabor Dorica: Eu cu sora mea, Mărioara.
Dan Izvoreanu: Ce au special?
Gabor Dorica: Au foarte multă ceapă, carne şi piper.
Dan Izvoreanu: Ce mai aveţi pe lângă sarmale?
Gabor Dorica: Cornuleţe, prăjituri de mai multe feluri.
După o porţie zdravănă de sarmale, fac ochii roată şi încep să iau la rând standurile cu produse artizanale şi meşteşugăreşti din zona Beiuşului.
Admir costumele populare viu colorate, coşurile împletite din răchită, fluiere şi tulnice din lemn, obiecte meşteşugite de oamenii locului.
Între timp aflu că şi alţi tineri au părăsit oraşul şi au început o mică afacere agro-turistică în zonă.
Aşa l-am întâlnit pe George Hoţopanu, care s-a mutat cu întreaga familie în satul Coleşti:
George Hoţopanu: La momentul actual avem un restaurant, mai multe spaţii de procesare unde colectăm toată materia primă de la localnicii din sat, procesăm şi vindem în oraşele mari. Mi-am dorit tot timpul să stau la ţară, am crescut pe munte, de aceea cel mai bine mă simt în natură. A fost greu la început, normal. Ne-am străduit, n-am dormit nopţile, am tras de noi cât am putut, iar acum pot să spun că culegem roadele.
Dan Izvoreanu: Care sunt produsele voastre?
Gheorghe Hoţopanu: În momentul de faţă, de la conservele în borcan (adică dulceţuri, zacuşti, sosuri, murături), la lactate de bivoliţă, unt, telemea, mezeluri de bivoliţă amestecată cu mangaliţă (salamuri, cârnaţi), până la pâine, plăcinţi făcute tradiţional, de femeile din sat.
Dan Izvoreanu: Unde le livraţi?
Gheorghe Hoţopanu: Momentan facem livrare la domiciliu în Oradea; în rest, prin curierat. Straiţa plină e primul târg la care am participat, dar tuturor le recomand să vină aici.
E o plăcere să vorbeşti cu fiecare dintre ei şi-mi dau seama că astfel de evenimente i-ar ajuta pe mulţi agricultori să-şi vândă produsele şi să-şi deschidă o mică afacere unde totul este proaspăt, bun şi fără E-uri.
Dan Izvoreanu / Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Organizația clujeană Create.Act.Enjoy crede în terapie prin artă și o practică de foarte multă vreme în spitale, centre pentru seniori,...
Ce simți când trebuie să răspunzi la o întrebare într-un vacarm total? Ce vezi când lumea pare haotică, rapidă, derutantă? Cum e să ți se...
Sunt sate în care nu a mai fost vreun botez de trei ani, ne-a spus Balázs Attila, preotul reformat din Săvădisla, întors recent din...
Studenții Facultății de Construcții, Cadastru și Arhitectură a Universității din Oradea, de la specializarea Măsurători Terestre și...