[AUDIO] Din păcate, rasismul nu a dispărut și avem numeroase exemple din politica contemporană

Această prezentare necesită JavaScript.

Articol editat de Carmen Sas, 3 noiembrie 2019, 06:00 / actualizat: 3 noiembrie 2019, 8:54

Marius Turda (n. 1973) a studiat istoria la Universitatea din București, la Central European University din Budapesta (CEU) și la Universitatea Oxford. În present este profesor la Oxford Brookes University și director al Centrului de Istorie a Medicinei al aceleiasi universitãti.

A fost prezent la Cluj, la lansarea celui mai recent volum al său, scris împreună cu Maria Sophia Quine (University of London), „Istorie si rasism. Ideea de rasã de la Iluminism la Donald Trump“, apărut la Editura Polirom.

DB: Vreau să începem cu un citat din cartea dumneavoastră: ”Pentru a combate folosirea rasei și folosirea rasistă a relațiilor umane nu ar trebui să evităm termenul, ci mai curând să încercăm să înțelegem care a fost și este semnificația sa în timp și spațiu”. Dacă ar fi să facem o sinteză, care a fost semnificația ideii de rasă în timp și spațiu?

Marius Turda: Este un cuvânt toxic în multe privințe și lumea se ferește să-l folosească chiar și analitic. Ca să nu mai vorbim că la nivelul discuției de zi cu zi el este evitat, pentru că are această istorie negativă și violentă care te predispune la o anumită reticență.

Ceea ce încerc eu să spun e că nu ajunge să eliminăm un cuvânt rău din vocabular ca să eliminăm și o atitudine sau un comportament. Trebuie să mergem la cauzele folosirii cuvântului rasă. Problema mult mai serioasă însă este aceea de a găsi sursa acestui mod de a gândi, care are nevoie de referințe rasiale. Iar asta este o problemă a societății contemporante, așa cum a fost și o problemă a societății din perioada interbelică sau din secolul XIX. Mulți oameni nu au folosit cuvântul rasă, dar au gândit rasial, au recurs la practici jignitoare la adresa altor grupuri umane. Este dificil să analizăm și să vorbim deschis, mai ales că asta presupune să admitem că am gândit în termeni rasiali la un moment dat.

DB: Și gândim în continuare. Subtitlul cărții dumneavoastră face trimitere la momentul politic actual și la președintele Statelor Unite din prezent, Donald Trump.

Marius Turda: Da, din păcate, rasismul nu a dispărut, știm asta și avem repetate exemple din lumea politică contemporană. Avem o revenire a unor forme de gândire tribale, autarhice, etnicizante, care au nevoie de o referință rasială. Cu alte cuvinte, au nevoie să separe oamenii între ei. Vrei să elimini, vrei să te separi, vrei să marginalizezi. Vrei ca grupul de care aparții să fie la un nivel superior. Această atitudine nu a dispărut, iar eu personal cred că acest mod de gândire nu a dispărut pentru că întreaga cultură a unei societăți a fost formată într-un anumit fel. Dacă ne uităm la istoria Europei, marile teme au fost promovate de cultura europeană și au un numitor comun: noi, europenii am fost tot timpul mai buni decât ceilalți. Ceilalți ori ne imită, ori nu sunt în stare să se ridice la nivelul nostru.

Cu alte cuvinte, nu ajunge să îl numim pe Donald Trump rasist, ci trebuie să înțelegem de ce are el nevoie să facă recurs la anumite idei care nu sunt noi deloc, care pedalează pe perfecțiunea oamenilor albi.

DB: În acest tip de discurs apare foarte des referirea la dușmani. Un dușman foarte neclar definit, dar care pare să fie prezent peste tot.

Marius Turda: Aceasta este similaritatea dintre discursul despre clasă/grup social și discursul despre rasă sau grup etnic. Ambele se întemeiază pe CELĂLALT, care este dușmanul. Ai nevoie de celălat ca să proiectezi eșecurile tale, vinovăția și chiar o soluție la un moment dat. Numele diferă, dar principiul este același. Și mai există și această fantezie pe care oamenii o au față de trecut, că era mai bine atunci. Acestea sunt fantezii identitare, care însă sunt luate foarte în serios de publicul larg. Din acest motiv se generează evenimente politice gen Brexit sau alegerea lui Donald Trump ca președinte. Observăm așadar că întoarcerea la tribalism se întâmplă foarte frecvent. Este foarte păguboasă și periculoasă.

DB: Pe de altă parte, ne formăm identitatea tocmai raportându-ne la celălalt, care este diferit de noi. Care e granița pe care să nu o sărim raportându-ne la celălalt?

Marius Turda: E dificil să trasezi o graniță stabilă, pentru că am argumente foarte diferite pe care îmi construiesc propria identitate, însă ce contează până la urmă este faptul că accept că varianta ta de identitate este la fel de importantă ca a mea. Cu alte cuvinte, nu facem ierarhii. Ierarhia este sursa discriminării. Unii oameni cred că sunt mai buni ca alții.

Tocmai de aceea, discursul academic este important, dar trebuie să fim atenți și la ce discută și cum gândește publicul larg.

Istoricul Marius Turda a adus la Cluj în vară o expoziție itinerantă, numită ”Știință și etnicitate”. Cercetarea antropologică în România în anii ’30, găzduită de Casa Universitarilor și de Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din UBB. Cu acea ocazie, a acordat un interviu pentru Radio Cluj.

Îl puteți asculta aici:

De același autor a apărut tot la Editura Polirom în 2014 și volumul ”Eugenism și modernitate. Națiune, rasă și biopolitică în Europa (1870-1950)”.

Doina Borgovan

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.