Prima pagină » Reportaje » Între fotografie și film, a ales documentarul: regizorul Vlad Petri filmează la Telciu [AUDIO]

Între fotografie și film, a ales documentarul: regizorul Vlad Petri filmează la Telciu [AUDIO]

Vlad Petri este un regizor bucurestean şi în acelaşi timp fotograf. În anul 2014 a realizat primul lung metraj documentar, București, unde eşti?”) despre protestele din 2012, care a avut premiera la Festivalul Internaţional de la Rotterdam și a câștigat premiul Gopo pentru debut.

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 10 noiembrie 2019, 06:00 / actualizat: 10 noiembrie 2019, 8:51

Doina Borgovan: Lucrezi la un nou lung metraj documentar, de această dată în jurul comunităţii din Telciu. Mai ai şi un proiect de fotografie care se numeşte Anonimii migraţiei, fotografii care vor fi prezentate la un vernisaj săptămâna viitoare, la Zalău. Să o luăm cronologic, să începem cu aceşti anonimi ai migraţiei: despre ce este vorba?

Vlad Petri: Proiectul a început cu o documentare în teren: am mers în mai multe sate din judeţul Sălaj, ne-am întâlnit cu oamenii, am intrat în casele lor, le-am ascultat poveştile. Proiectul are mai multe direcţii, în cadrul lui are loc şi un spectacol de teatru, au loc dezbateri şi o expoziţie de fotografie. Sunt 15 fotografii pe care le-am selectat în urma muncii de teren, iar vernisajul va avea loc joi, 14 noiembrie, la ora 18.00, în Zalău. E vorba în aceste fotografii de rudele, de părinţii, de copiii care au rămas în sate şi care vorbesc despre ceilalţi membri ai familiei care sunt în alte ţări. Povestesc despre trecut, despre cum arăta satul înainte de exodul acesta masiv. Am văzut recent nişte statistici, România e pe primele locuri din punctul de vedere al numărului de oameni care au plecat.
Am fost într-un sat în care mai erau 4-5 case, cu foarte puţini oameni. Cumva vezi vegetaţia care ia locul caselor şi a oamenilor, parcă natura pune stăpânire din nou pe fostele sate şi pe memoria locului respectiv.

Doina Borgovan: Intenţionezi să aduci expoziţia şi în alte oraşe din Transilvania?

Vlad Petri: Fiind vorba despre judeţul Sălaj, deocamdată va circula în interiorul judeţului. Mi-aş dori ca şi oamenii fotografiaţi să vadă aceste imagini. După aceea probabil că va mai circula şi în alte locuri.

Doina Borgovan: Să vorbim acum despre proiectul tău care se numeşte Telciu. Cum a pornit ideea acestui film?

Vlad Petri: Am tot pendulat între fotografie şi film: îmi place să le fac pe ambele, dar direcţia pe care o urmez în ultima perioadă e cea a filmului documentar, de care mă simt mai apropiat. Telciu e un proiect prioritar, că deja filmăm de un an. A început prin intermediul unui prieten, Valer Simion Cosma, care este cercetător şi antropolog şi care m-a invitat la şcoala de vară de la Telciu. Am început să filmez, să fac o cercetare pe trei direcţii. Eram curioşi tot de latura aceasta a migraţiei, cum îşi cheltuie oamenii banii, ce înseamnă munca în sat şi în străinătate. E un film care urmăreşte transformările satului şi relaţia cu toate reglementările care vin din Uniunea Europeană, legate de felul în care creşti animalele, felul în care trăieşti şi mori. Vrem să vedem apropierea aceasta între tradiţie şi modernitate, între est şi vest, migraţie şi oamenii care locuiesc în sat în continuare.

Doina Borgovan: Cum se raportează oamenii la acest proiect al vostru?

Vlad Petri: În general oamenii au fost deschişi şi curioşi. Au mai fost şi păreri negative: e o frică generală de televiziune, de intruziunea aceasta, de social media.

Doina Borgovan: Când credeţi că veţi termina filmul?

Vlad Petri: Cred că premiera va fi în toamna anului 2020, sau început de 2021. Am filmat deja cam 60-70% din material, dar mai e de lucru.

Doina Borgovan: Să vorbim şi despre documentarul tău, Bucureşti, unde eşti. Ai documentat protestele de stradă din 2012, când au fost tăiate salariile bugetarilor. Era un exerciţiu nou, pentru că din 1989, lumea nu mai avea exerciţiul ieşitului în stradă.

Vlad Petri: A fost primul mare exerciţiu de ieşit în stradă, asta m-a pasionat foarte mult. Am ajuns într-o seară în care jandarmeria îi evacua pe protestatari şi erau tot felul de tensiuni; şi eram curios, mi se părea că s-a trezit conştiinţa cetăţenească. Îmi plăcea lucrul acesta, când cetăţenii îşi reclamau spaţiul public. Îmi pare rău că în filmul documentar s-a pierdut cauza protestului şi nu am reuşit să o surprind. Oamenii au ieşit din cauza dorinţei de privatizare a sistemului medical de urgenţă şi a austerităţii, erau lucruri importante de documentat. Nu am reuşit, pentru că strada a intrat într-o lozincă generală.

Doina Borgovan: De ce crezi că este important să documentăm viaţa obişnuită?

Vlad Petri: Cred că e important să ne uităm ca într-un fel de oglindă: să vedem cum eram în trecut şi unde suntem acum. E memoria noastră comună, de care trebuie să avem grijă şi care ne poate da sensul prezentului.