Prima pagină » Felia de Cluj » Felia de Cluj: Ce este dublul standard alimentar? [AUDIO]

Felia de Cluj: Ce este dublul standard alimentar? [AUDIO]

Articol editat de cristina.rusu, 20 noiembrie 2019, 06:00 / actualizat: 27 noiembrie 2019, 9:56

Ce este dublul standard alimentar și de ce e important să citim etichetele produselor pe care le cumpărăm?

Săptămâna trecută am vorbit, foarte pe scurt, despre scandalul care s-a declanșat acum ceva vreme pornind de la descoperirea, în urma unor teste de laborator, a unei înșelătorii ce privește anumite produse alimentare, înșelătorie care poartă numele de DUBLU STANDARD ALIMENTAR. Ce este acesta și ce s-a întâmplat, mai exact?

Pe scurt, în 2017, câteva state est-europene –Cehia, Ungaria, Polonia, Bulgaria, Slovenia, Slovacia– au realizat o serie de teste asupra unor produse alimentare ale unor branduri internaționale, care sunt prezente atât în supermarketurile din vest, cât și în cele din est, de la produse din carne, până la înghețată.

Ce au descoperit este că același produs, pe piața vestică are o anumită calitate, pe când la noi, în est, calitatea produsului este inferioară. De exemplu, o anumită băutură răcoritoare are conținutul de zahăr mai mare în est; înghețata în est conține ulei de palmier, pe când în vest are în compoziție ulei de floarea soarelui; conserva de carne conține mai puțină carne în est; produsele semi-preparate din pește conțin mai puțin pește; ciocolata conține mai puțină masă de cacao și așa mai departe. Iar aceste practici au fost constatate pentru o treime din produsele testate.

Ce a urmat a fost, pe bună dreptate, un imens scandal mediatic, căruia i-au urmat sesizările adresate de aceste state Comisiei Europene cărora li s-a alăturat și România, iar Comisia a luat atitudine.

Însuși președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său privind starea Uniunii, din 2017, de la Bruxelles, a condamnat aceste practici, susținând următoarele:

Într-o Uniune în care toți suntem egali, nu pot exista consumatori de categoria a doua. Nu pot accepta ca în unele părți ale Europei, în Europa Centrală și de Est, să se vândă consumatorilor alimente de o calitate mai scăzută decât în alte țări, deși ambalajul și marca sunt identice. Slovacii nu merită mai puțin pește în batoanele lor de pește, nici ungurii mai puțină carne în preparatele lor, nici cehii mai puțină cacao în ciocolata lor. Legislația UE interzice deja astfel de practici. Acum trebuie să conferim autorităților naționale competențe mai largi pentru a elimina astfel de practici ilegale, oriunde există acestea.

Iar până acum, Comisia și-a respectat angajamentul și a luat o serie de măsuri pentru a înțelege mai bine dublul standard de calitate al produselor, printre care se numără testarea produselor la nivelul întregii UE, aplicând aceeași metodologie. Au fost analizate 128 de produse alimentare diferite, pentru acestea fiind colectate 1380 de mostre.

În urma cercetării, în 2019 a fost făcut public și raportul. Ce s-a descoperit? Cu toate că a fost menționat explicit faptul că eșantionul nu este reprezentativ pentru marea diversitate de produse alimentare de pe piața UE și că produsele nu au fost analizate în laborator, ci au fost comparate doar informațiile furnizate pe etichetele produselor, s-a concluzionat că utilizarea aceluiași ambalaj sau a unui ambalaj asemănător pentru produse cu compoziție diferită nu urmărește un model geografic consecvent (adică nu există diferențe între est și vest în ceea ce privește calitatea produselor).

Totuși, printre concluzii, se remarcă faptul că:

–9% din produsele prezentate ca fiind identică în întreaga UE aveau în realitate o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era identică, dar compoziția produselor era diferită și că

-alte 22% din produse erau prezentate în mod asemănător (nu identic!), dar aveau o compoziție diferită: partea din față a ambalajului era similară, însă compoziția produselor era diferită.

Trebuie să menționăm că toate statele membre ale Uniunii au fost invitate să participe, dar de participat au participat doar 19, iar țara noastră NU se numără printre ele. Autoritatea noastră Naţională pentru Protecţia Consumatorului a transmis că noi am decis să ne păstrăm neutralitatea, adică să nu participăm la studiu.

Adică produsele pe care noi le consumăm zi de zi nu au fost testate pentru că noi nu am considerat oportun.

În aceste condiții, ce ne rămâne nouă, consumatorilor, de făcut atunci când alegem să cumpărăm de la raft un produs și cum deosebim un produs calitativ de unul inferior? Povestim despre asta săptămâna viitoare.

Până atunci, dacă aveți timp, citiți etichetele produselor. Este important.

Eu sunt Horia Șimon și vă dau întâlnire miercurea viitoare, la Felia de Cluj.