Prima pagină » Reportaje » [FOTO] Speologii clujeni au făcut o descoperire spectaculoasă în cel mai adânc aven din România [AUDIO]

[FOTO] Speologii clujeni au făcut o descoperire spectaculoasă în cel mai adânc aven din România [AUDIO]

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 2 decembrie 2019, 15:52 / actualizat: 3 decembrie 2019, 10:11

Dan Izvoreanu: Să începem cu expediţia voastră, în cel mai mare aven din ţară.

Ovidiu Pop: Eram pe unul dintre râurile subterane şi ne-am oprit să ne odihnim. Am văzut în tavan o gaură neagră, bineînţeles că nu lăsăm aşa ceva necunoscut. Spre surprinderea noastră am găsit o galerie destul de lungă, pe care am început să o explorăm. Am găsit ceva neobişnuit: i-am pus numele Poarta Vânturilor – o gaură relativ mică, cu un curent extraordinar de puternic. Aşa ceva în 30 de ani de speologie nu am mai văzut. Eşti ca atunci când scoţi capul pe geamul unei maşini, la viteza de 70-80 de km pe oră.

Alex Cruceru: Era o gaură mică prin care nu prea încăpeam. Ne aşteptam să fie un puţ.

Ovidiu Pop: Se auzea un uruit imens, am crezut că e o cascadă de 30-40 de metri.

Alex Cruceru: Ne era frică să trecem, ca să nu picăm în cascadă. Am săpat în noroi şi am trecut, dar nu am găsit nicio cascadă.

Ovidiu Pop: Vuietul respectiv era cauzat doar de frecarea aerului la viteza respectivă. Cu cât am lărgit mai mult, cu atât curentul era mai puternic. Peştera întotdeauna respiră: are o intrare superioară şi una inferioară. În funcţie de gradientul de temperatură interior-exterior, vară-toamnă, aerul circulă într-o direcţie sau cealaltă. Dar aşa puternic curent de aer nu am mai văzut. Arată că volumul galeriilor care există după şi înainte este foarte mare.

Dan Izvoreanu: Să spunem şi numele avenului, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu speologia.

Ovidiu Pop: Se numeşte Avenul din Dosul Muncelului, dar noi îl cunoaştem sub denumirea V5, care este cel mai adânc din ţară.

Dan Izvoreanu: Ce adâncime are?

Ovidiu Pop: 652 de metri.

Dan Izvoreanu: Unde vă aflaţi în acest aven când aţi descoperit galeria nouă?

Ovidiu Pop: La -600.

Alex Cruceru: Până la -600 sunt corzi, apoi sunt multe galerii orizontale.

Dan Izvoreanu: Cât îţi ia să cobori până la -600?

Alex Cruceru: Depinde de echipament. Dacă avem saci de aven mai grei (15-20 kg), ne ia câteva zile.

Ovidiu Pop: Avem nevoie de 3 zile până în tabăra avansată.

Dan Izvoreanu: Cum arată o galerie dintr-un aven?

Ovidiu Pop: Pe partea verticală, galeria este destul de strâmtă: zonele strâmte alternează cu puţuri de 20-30 de metri, până pe la -300. La -300 ajungem într-o sală uriaşă, care are 50 de metri lăţime şi 300 de metri lungime.

Dan Izvoreanu: Avenul este uscat sau este activ?

Ovidiu Pop: Are un pârâiaş mic pe intrare. Apoi devine fosil (fără apă) până la primul râu subteran. De fapt sunt 2 mari râuri subterane, iar unul dintre ele are o cascadă de 70 de metri.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dan Izvoreanu: Ce se întâmplă după ce ajungeţi în tabăra avansată?

Ovidiu Pop: Începem explorarea. Acesta este şi farmecul explorării, că la sfârşit rămân câteva puncte suculente. În perioada dintre bivuacuri ne gândim cam pe unde ar mai putea continua. Sigur că facem hărţile pe calculator, vedem direcţiile principale şi ne cam dăm seama care sunt posibilităţile. Din tabăra avansată mergem în aceste puncte suculente, ca să vedem.

Dan Izvoreanu: Aţi fost doar voi doi în această expediţie?

Alex Cruceru: Este o echipă de 5 oameni, a fost şi un băiat din Cehia cu noi. Am fost echipaţi cu două bormaşini, cu bagaje grele, dar pe drum am găsit descoperirea.

Dan Izvoreanu: Cu ce plan aţi intrat acolo?

Alex Cruceru: Voiam să explorăm terminusul peşterii, nişte zone unde trebuiau făcute căţărări.

Dan Izvoreanu: Cât aţi mers pe această galerie?

Alex Cruceru: Am mers pe galeria principală cam 500 de metri. Nu am avut corzi şi am decis să ne întoarcem, dar ea continuă.

Dan Izvoreanu: Veţi merge să vedeţi ce e mai departe?

Alex Cruceru: Da.

Dan Izvoreanu: Alex, tu eşti mai tânăr în club. A fost prima astfel de descoperire pentru tine?

Alex Cruceru: Nu, am mai descoperit multe galerii, însă aceasta a fost cea mai impresionantă tură.

Dan Izvoreanu: Am înţeles că anul acesta aţi aniversat 50 de ani de la înfiinţarea clubului. Câţi membri are acum?

Alex Cruceru: Are în jur de 100. Cine vrea să ni se alăture ne poate contact ape pagina de facebook a clubului https://www.facebook.com/speopoli

Dan Izvoreanu: Puteţi intra în orice peşteră?

Alex Cruceru: Momentan nu putem intra chiar în toate peşterile. Sunt peşteri de clasa A, unde este interzis. În schimb în cele din alte clase avem voie să intrăm. Avem nevoie de o viză de la Parcul Natural Apuseni, de la Comisia Patrimoniului Speologic, de la Salvamont Bihor.

Ovidiu Pop(stanga) si Alex Cruceru

Dan Izvoreanu: Ovidiu, de câte ori ai coborât la nivelul acesta?

Ovidiu Pop: Nu aş putea să spun; de zeci de ori, în decurs de vreo 22 de ani.

Dan Izvoreanu: Se mai descoperă peşteri noi în România?

Ovidiu Pop: Chiar în weekendul trecut am fost într-o astfel de peşteră, în zona Padişului. Padişul e renumit pentru peşterile sale.

Dan Izvoreanu: Ce se întâmplă cu datele pe care voi le adunaţi din V5?

Ovidiu Pop: Centralizăm datele. Traiectul peşterii îl suprapunem peste imaginea din satelit şi peste hartă. De exemplu această galerie nou descoperită ştim sigur că se îndreaptă spre izvorul pe unde iese toată apa din peşteră.

Dan Izvoreanu: În afara faptului că vă foloseşte vouă, membrilor clubului şi speologilor pasionaţi, mai foloseşte informaţia la altceva?

Ovidiu Pop: De multe ori apa peşterilor este captată pentru alimentarea cu apă a unor oraşe (de exemplu izvorul din care se alimentează Beiuşul). În multe situaţii, faptul că ştim că apa intră într-un loc şi iese în celălalt loc ajută autorităţile să evite să depoziteze deşeuri în zone prin care apa trece, din care poate sunt localităţi care se alimentează.

Această prezentare necesită JavaScript.

Dan Izvoreanu: Pe lângă V5, ce priorităţi mai aveţi în continuare?

Ovidiu Pop: Peştera Humpleu este o prioritate, dar deocamdată este închisă (am înţeles că proiectul de management al parcului nu este terminat). De 3 ani aşteptăm să se redeschidă. Aceasta adăposteşte cea mai mare sală din ţară, Sala giganţilor, care are o jumătate de km lungime, 110 metri lăţime şi 30 metri înălţime. Am fost prima persoană care a intrat acolo.