Incluziv: Mădălina Turza promite controale în centrele pentru persoanele cu dizabilităţi [AUDIO]

Articol editat de cristina.rusu, 3 decembrie 2019, 06:00 / actualizat: 3 decembrie 2019, 9:02

La jumătatea lunii noiembrie, Maria Mădălina Turza a preluat conducerea Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții.

În vârstă de 41 de ani, Maria Mădălina Turza a studiat ştiinţele politice şi dreptul internaţional umanitar la Universitatea din Bucureşti, având de asemenea un master în politici de educaţie incluzivă de la Universitatea din Minnesota, Statele Unite. Activează de mai bine de 10 ani în domeniul drepturilor copiilor cu dizabilităţi şi este mama unui copil cu sindrom Down.

Andrea Nagy: Aţi preluat acum 2 săptămâni conducerea Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii. Cum aţi evalua instituţia în momentul în care aţi preluat conducerea?

Mădălina Turza: Efortul organizatoric de reconstrucţie a instituţiei este încă în derulare. Îmi doresc să avem o echipă puternică, formată din ambele dimensiuni ale activităţii noastre, iar din perspectiva aceasta cred că este nevoie ca ANPDCA să se deschidă către cei pe care îi serveşte. Ne dorim ca acest lucru să se întâmple cât mai rapid, în momentul în care vom fi complet operaţionali.

Andrea Nagy: Ce înseamnă mai exact că vă doriţi o deschidere?

Mădălina Turza: Îmi doresc o comunicare directă cu beneficiarii noştri (copii, copii cu dizabilităţi şi adulţi cu dizabilităţi). Pentru aceasta am gândit o structură dedicată de relaţie cu comunitatea. Este cel mai important lucru, atunci când începi să identifici, elaborezi şi implementezi politici sociale, să ştii de la firul ierbii care sunt nevoile oamenilor şi să fii într-o continuă legătură cu ei. Inclusiv cu cei care se află în instituţii închise precum centrele rezidenţiale, îmi doresc o comunicare directă cu ei. Lucrăm la identificarea unor modalităţi ca aceşti oameni să poată avea la capătul celălalt al firului o voce sau o instituţie care să le răspundă în mod real.

Andrea Nagy: Aţi efectuat deja, împreună cu Violeta Alexandru, ministrul muncii şi al justiţiei sociale, o vizită în cadrul unei astfel de instituţii. Ce situaţie aţi găsit acolo şi ce măsuri se cer aplicate?

Mădălina Turza: Situaţia este cea care este comună marii majorităţi a celor peste 430 de centre rezidenţiale din România, unde evident că în spatele uşilor închise se întâmplă lucruri greu de descris în cuvinte. Acesta ne-am dorit să fie începutul unei prezenţe continue în teren a noastră ca echipă. Astfel de lucruri, încălcarea unor minime standarde de calitate, de viaţă decentă, de încălcare a unor drepturi ale acestor persoane nu mai pot face parte din practica personalului centrelor respective.

Andrea Nagy: Se pot aştepta şi alte instituţii la vizite în perioada următoare?

Mădălina Turza: Categoric: vizitele inopinate în centrele rezidenţiale pentru adulţi şi copii cu dizabilităţi vor fi o constantă a mandatului meu la Autoritate. Fie că le vom realiza de la nivelul instituţiei noastre, fie în colaborare cu parteneri, să se aştepte la vizite şi măsuri în consecinţă. Eu cred că a venit momentul să ne asumăm până la capăt faptul că aceşti oameni au drepturi egale cu noi, trebuie să începem odată procesul de dezinstituţionalizare, aşa cum este obligată România să realizeze prin legislaţia internaţională. Trebuie dinamizat acest proces, atât la nivelul autorităţilor locale, cât şi a DGASPC-urilor. Iar în paralel cu acest proces (care, da, este unul greu), trebuie să ne asigurăm că oamenii aceştia care mai sunt încă în spatele zidurilor nu sunt traumatizaţi şi nu sunt trataţi ca nişte obiecte.

Andrea Nagy: Avocatul poporului a publicat recent un raport privind copiii sedaţi în aceste centre rezidenţiale. Puteţi comenta datele din acest raport?

Mădălina Turza: Într-adevăr, există situaţii evidente de neuroleptizare, atât a copiilor cât şi a adulţilor. Există o legătură intersectorială, vorbim aici de medicul neuropsihiatru care de cele mai multe ori prescrie medicamente neuroleptice fără ca măcar să vadă copiii sau adulţii. Acest lucru devine o cutumă la nivelul centrelor, care dau aceste medicamente fără nicio tresărire. Adică dacă o persoană este neliniştită, sau poate nu e suficient de somnolentă la ora 7, îi dăm ceva să se liniştească. Acel „ceva” poate fi Diazepam sau Haloperidol ori alte substanţe extrem de grele, pe care medicul psihiatru, în lejeritatea faptului că acele persoane sunt închise undeva şi nu contează, dă o prescripţie generală care spune: „se folosesc la nevoie”. Acest „la nevoie” ascunde în spatele său drame şi încălcări masive ale drepturilor unor oameni.

Andrea Nagy: Ce alte obiective aţi stabilit pentru mandatul dumneavoastră?

Mădălina Turza: Cred că suntem cu toţii conştienţi că într-un mandat limitat nu putem schimba sistemul. Mi-am ales o serie de obiective care vizează deopotrivă copiii şi adulţii. Am în vedere reglementarea pentru prima dată în România a centrelor de respiro pentru copiii cu dizabilităţi. Avem această gravă problemă a zeci şi zeci de părinţi care nu se pot duce să-şi facă o intervenţie chirurgicală când sunt bătrâni şi bolnavi, pentru că nu au unde să-şi lase copiii.

Am în vedere scurtarea traseului de încadrare în grad de handicap, pentru că din punctul meu de vedere sunt încă nişte paşi inutili pe care oamenii îi fac şi nişte bani pe care îi cheltuie încă în mod inutil. Mă interesează foarte mult să găsim o procedură de preluare a apelurilor la 112 pentru copiii aflaţi în situaţii de risc, pentru a şti cum să gestionăm astfel de apeluri.

De asemenea mă interesează zona copiilor victime ale traficului de persoane, unde există o nevoie acută de standarde şi de asistenţă. Mă voi uita foarte atent pe zona de accesibilizare, îmi doresc să identificăm cele mai bune măsuri de monitorizare a accesibilităţii de către instituţiile publice şi nu numai (accesibilizarea mediului fizic şi informaţional).

Andrea Nagy: Există planuri de măsuri privind angajabilitatea persoanelor cu dizabilităţi?

Mădălina Turza: Angajarea în muncă rămâne o prioritate, în sensul în care vom regândi acest sistem al unităţilor protejate (a fost o problemă cu ele, prinmodificările impuse în timpul mandatului anterior). Vrem să revenim la funcţionalitatea acestora, uitându-ne cu atenţie la modul în care se derulează activitatea în aceste unităţi, pentru a evita situaţiile care depăşesc sfera legalităţii. Pe de altă parte vrem să identificăm şi o modalitate de a folosi aceşti bani europeni pentru tehnologie asistivă într-un mod mai deschis pentru categorii mai largi de persoane cu dizabilităţi.

Andrea Nagy: În februarie 2019, aflându-vă la conducerea Centrului European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilităţi, aţi atras atenţia asupra unor probleme pe care le va cauza bugetul 0 pentru serviciile sociale, pentru salariile asistenţilor personali. Cât de mult consideraţi că s-au îndeplinit previziunile dumneavoastră de atunci?

Mădălina Turza: Este iarăşi una dintre priorităţi, vă pot spune că la rectificarea bugetară au fost dislocaţi bani pentru acoperirea plăţii salariilor asistenţilor personali. Este un obiectiv asigurarea salariilor asistenţilor fără discontinuităţi.

Andrea Nagy

Foto: arhivă radio

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.