Personalitatea zilei: Papa Grigore al 13-lea [AUDIO]
Papa Grigore 13
Născut sub numele de Ugo Boncompagni, în 7 ianuarie 1502, cel care va deveni Papa Grigore al XIII-lea a urmat o carieră în drept înainte de a prelua conducerea Bisericii Catolice. Papa Paul al III-lea l-a numit primul judecător al Romei, iar din 1559 a fost candidat pentru a deveni cardinal. În 1572, a fost ales papă într-un conclav ce a durat mai puţin de 24 de ore.
Foto: Papa Grigore 13
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
7 ianuarie 2020, 06:00 / actualizat: 7 ianuarie 2020, 8:42
Născut sub numele de Ugo Boncompagni, în 7 ianuarie 1502, cel care va deveni Papa Grigore al XIII-lea a urmat o carieră în drept înainte de a prelua conducerea Bisericii Catolice. Papa Paul al III-lea l-a numit primul judecător al Romei, iar din 1559 a fost candidat pentru a deveni cardinal. În 1572, a fost ales papă într-un conclav ce a durat mai puţin de 24 de ore.
Odată în Sfântul Scaun, Grigore al XIII-lea şi-a propus o reformă a Bisericii Catolice. A instituit regula ca toţi clericii să-şi aibă domiciliul în dioceza pe care o conduc, nefăcând excepţie nici măcar pentru cardinali. A desemnat un comitet care să revizuiască volumele trecute în Index Librorum Prohibitorum, adică indexul cărţilor interzise credincioşilor catolici. Se spune că era de o independenţă feroce, nu accepta sfaturi – şi în niciun caz presiune – din partea nimănui. În vremea sa, puterea papală a crescut, în timp ce influenţa cardinalilor s-a diminuat. A fost un patron al iezuiţilor şi, prin intermediul lor, un promotor al artelor şi ştiinţei.
Papa Grigore al XIII-lea este cel mai cunoscut pentru reforma calendaristică. În Calendarul Iulian, sistemul folosit anterior, fiecare an era considerat ca având 365 de zile, în timp ce în realitate calculele astronomilor au arătat că anul are 365 de zile, 5 ore şi 49 de minute. De-a lungul timpului a apărut o discrepanţă între momentul unor evenimente astronomice precum Echinocţiul de Primăvară şi data la care acestea ar fi trebuit să aibă loc. În 1582, Grigore al XIII-lea a emis o bulă papală în care a decretat că ziua de după joi, 4 octombrie, nu va fi 5 octombrie, ci va fi vineri, 15 octombrie. Noul calendar a fost adoptat în ţările catolice, dar a trecut mai bine de un secol până ce a fost acceptat şi în Europa protestantă. Cât despre partea de est a continentului, Calendarul Gregorian a fost adoptat doar la sfârşitul secolului XIX ori începutul secolului XX, iar atunci numai pentru uz civil, nu şi bisericesc. Astăzi, chiar dacă în ţări precum China se mai folosesc în paralel şi calendarele tradiţionale, sistemul instituit de papa Grigore al XIII-lea este aproape universal.
![Personalitatea zilei: Papa Grigore al 13-lea [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2019/12/Pope_Gregory_XIII_portrait.jpg?resize=800%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: Papa Grigore al 13-lea [AUDIO]")
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
