Cum îi afectează pe români divorţul dintre Regatul Unit şi UE
Foto: EPA/ANDY RAIN
Când ceasul va bate de miezul nopții la Bruxelles, vineri, 31 ianuarie 2020, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, după o perioadă de 47 de ani de apartenenţă la clubul națiunilor europene.
Articol editat de Carmen Sas,
30 ianuarie 2020, 12:29 / actualizat: 3 februarie 2020, 13:43
Când ceasul va bate de miezul nopții la Bruxelles, vineri, 31 ianuarie 2020, Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, după o perioadă de 47 de ani de apartenenţă la clubul națiunilor europene.
Acordul pentru Brexit a trecut de Parlamentul European, ultimul obstacol înainte ca documentul să intre în vigoare. Astăzi, joi, 30 ianuarie 2020, diplomaţii statelor membre ale Uniunii Europene vor aproba în scris raportul, asigurând astfel retragerea în ordine a Marii Britanii.
Ce înseamnă acest lucru pentru cele două părţi implicate: UE/UK?
Politologul George Jiglău, lector al Facultăţii de Ştiinţe Politice din cadrul UBB, are câteva explicaţii:
Putem răsufla cu toţii uşuraţi că avem o ieşire cu acord, care e totuşi mai bună decât una fără acord. Nimeni nu ştie clar ce se va întâmpla, sunt încă destule lucruri de pus la punct la nivel tehnic. Acum toată lumea e ocupată să termine acest proces, pe care şi l-a dorit Marea Britanie şi cu care s-a resemnat şi Uniunea Europeană, spune George Jiglău.
Întrebat cum va fi afectată viaţa românilor aflaţi la muncă în Marea Britanie, politologul s-a arătat optimist:
Probabil că efectele le vom observa mai bine într-un an şi ceva. Bănuiala mea e că nu se va întâmpla mare lucru, Marea Britanie e o ţară destul de matură ca să treacă cu bine de această încercare. În acelaşi timp, Uniunea Europeană are instituţii atât de complexe, încât e foarte greu să aibă de suferit în mod semnificativ, ceea ce demonstrează şi felul în care a trecut prin toate crizele din ultimii ani.
Politologul clujean e de părere că, în prezent, nu există indicii că alte ţări ar dori să adopte aceeaşi decizie precum Marea Britanie:
Politicieni care să-şi dorească să iasă în mod sincer din Uniunea Europeană sunt în toate ţările (inclusiv la noi), totuşi, ei sunt izolaţi. În Marea Britanie a fost vorba de o conjunctură, de un calcul greşit al lui David Cameron care, simţind că pierde alegerile prin care ar fi putut să recâştige electoratul conservator, a luat această decizie, crezând totuşi că lumea nu va merge în direcţia aceasta. El şi-a asumat greşeala din punct de vedere politic, dar greşeala nu o mai repară nimeni.
George Jiglău este de părere că unul dintre motivele aflate la baza acestei situaţii este tocmai complexitatea mult prea mare a instituţiilor UE:
Sistemele democratice prin natura lor sunt complexe, au mulţi factori de decizie. E greu să identifici cine e responsabil. Mai ales la nivelul Uniunii Europene, lucrurile ajung să fie atât de complicate, încât lumea nu mai înţelege mare lucru şi apare frustrarea, ceea ce duce la episoade de genul acesta.
Marea Britanie va intra în perioada de tranziţie începând din 31 ianuarie 2020. Aceasta trebuie acum să negocieze un parteneriat atât cu Uniunea Europeană, cât şi cu ceilalţi jucători importanţi – precum Statele Unite sau China – din politica internaţională.
Brexitul va avea repercusiuni asupra întregului buget al Uniunii Europene, implicit asupra românilor.
În Marea Britanie trăiesc, cu forme legale, şi contribuie la bugetul de stat, aproximativ457.000 de cetățeni români, potrivit datelor oficiale oferite de Oficiul Național de Statistică (ONS) de la Londra.
Cei mai mulţi lucrează în construcţii, hoteluri şi restaurante. Marea Britanie a fost şi este atractivă pentru români datorită vastei oferte de locuri de muncă şi a salarilor mari, în special pentru cei din industria IT. Până în ianuarie 2014, pentru a lucra în UK, românii aveau nevoie de permise de muncă. Decizia istorică a Regatului de a părăsi Uniunea Europeană ar putea readuce în actualitate aceste permise.
Tot dificil ar putea fi, începând din luna februarie a acestui an, inclusiv să studiezi în Regat. Marile universităţi britanice au început deja să anunţe că taxele pentru studenţii din Uniunea Europeană (inclusiv cei din România), înmatriculaţi în 2016, rămân neschimbate, dar nu se ştie încă nimic de ce va urma începând cu acest an sau ce se întâmplă cu cei care s-au înmatriculat din anul 2017 până acum. Oricum, ceea ce se ştie deja, este că taxele de şcolarizare în Regat pentru studenții din afara UE sunt aproape duble faţă de cele pentru cei din blocul comunitar.
De asemenea, studenţilor români, ca şi celor din restul statele membre UE, le-ar putea fi limitat accesul la granturi şi împrumuturi de studii.
Simpla călătorie în Regatul Unit s-ar putea complica. Pentru a călători în Marea Britanie, românii au nevoie, în acest moment, doar de buletin. În funcţie de negocierile care vor avea loc de acum înainte, e posibil să fie introdusă obligativitatea paşaportului.
– Ce se întâmplă cu românii din Marea Britanie?
Potrivit informaţiei furnizate de Ambasada României în Regatul Unit, românii care trăiesc în Marea Britanie pot aplica până în iunie 2021 pentru obținerea statutului de rezident, care le permite să rămână în țară și să beneficieze de aceleași drepturi după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, vineri, 31 ianuarie 2020, la miezul nopții. De asemenea, intrarea în Marea Britanie va fi permisă în continuare pe baza cărții de identitate, cel puțin până la 31 decembrie 2020, sau cu paşaportul, potrivit informaţiilor postate în online de Ambasada României în Regatul Unit.
Condițiile de călătorie
Potrivit Ambasadei României în Regatul Unit, după Brexit, intrarea în Marea Britanie este permisă în continuare cu cartea de identitate cel puțin până la data de 31 decembrie 2020 sau cu paşaportul în curs de valabilitate. Asta înseamnă că românii nu au nevoie de viză pentru a călători în Marea Britanie.
Primul element pe care aș dori să-l menționez şi care frământă pe foarte mulți dintre concetățenii noștri este că, în ceea ce privește regimul liberei circulații, cel puțin deocamdată, până la 31 decembrie, nu se schimbă nimic. Deci e vorba de a intra în Marea Britanie cu același tip de documente, respectiv cartea de identitate românească, pe de o parte, sau pașaport, în cazul în care îl dețin. Asta în ceea ce privește intrarea în Marea Britanie, pentru că există un anumit tip de nervozitate, de întrebări, de zvonistică în jurul acestui subiect. (Dan Mihalache, ambasadorul României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord – declaraţie acordată postului Radio România Actualităţi)
Condițiile de ședere
În ceea ce privește şederea în Marea Britanie, respectiv beneficiile – dreptul la muncă, dreptul la asistență socială – românii care doresc să se stabilească acolo pot aplica pentru unul din cele două tipuri de rezidență: Settled Status sau Pre-Settled Status. De altfel, post Brexit, pentru a beneficia în continuare de drepturile actuale pe teritoriul Marii Britanii (dreptul de a locui, a studia și a munci), toți cetățenii europeni trebuie să solicite noul statut de rezident.
435.700 de români au aplicat pentru Settled Status sau Pre-Settled, până la 31 decembrie 2019, conform situației publicate de autoritățile britanice la data 16 ianuarie.
Ce înseamnă Settled Status sau Pre-Settled?
Settled Status – cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru 5 ani consecutivi sau mai mult, vor fi eligibili pentru acest statut, statut de rezident. Cei care obţin acest statut îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent: dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii, pe o perioadă nelimitată.
Al doilea tip – Pre-Settled Status – cetăţenii europeni care au avut reşedinţa în Marea Britanie pentru mai puţin de 5 ani consecutivi, vor fi eligibili pentru Pre-Settled Status. Cei care primesc Pre-Settled Status vor putea locui în Marea Britanie pentru o perioadă de 5 ani, timp necesar pentru a fi eligibili să obţină Settled Status. Cei care obţin pre-Settled Status îşi vor păstra aceleaşi drepturi pe care le au şi în prezent, respectiv dreptul de a lucra, dreptul de a studia, dreptul de a accesa sistemul medical britanic şi cel de securitate socială pe teritoriul Marii Britanii – însă, după cei 5 ani de şedere continuă, trebuie să aplice pentru Settled Status, care nu se acordă automat.
Procedura de depunere a cererilor pentru statutul de rezident permanent a început în martie 2019 și se va încheia la 30 iunie 2021. Potrivit datelor oficiale prezentate de Londra, până acum, 2,5 milioane de cetățeni au obținut deja statutul care le permite să trăiască, să muncească sau să studieze în Regatul Unit, după ieșirea din blocul comunitar.
Nu putem să nu vorbim, în acest moment, şi despre „un puternic sentimentanti-imigraţie”, care există în Regat.
El a fost reclamat inclusiv de profesorul universitar Nando Sigona, autorul studiului privind migraţia şi refugiaţii. Nando Sigona este profesor la universităţile din Birmingham şi Oxford, este italian şi este căsătorit cu o britanică. Locuieşte de câţiva ani la Oxford şi afirmă că, la fel cum se întâmplă şi într-o familie, sistemul educaţional nu va fi scutit de consecinţele acestui divorţ, pe care îl vor resimţi imigranţii:
În timpul campaniei pentru referendumul din 2016 privind Brexitul „puternicul sentiment anti-imigraţie” existent în Regatul Unit s-a manifestat mai puţin faţă de vest-europeni şi mai mult faţă de ceilalţi, inclusiv faţă de români şi est-europeni în general, remarcă Nando Sigona.
Aproape întotdeauna acesta s-a manifestat faţă de cei veniţi din afara UE sau faţă de grupurile de comunitari veniţi începând din 2004, precum românii sau polonezii. Niciodată nu au fost tabloide cu mesaje anti-germane, anti-suedeze ori anti-franceze, a constatat el, într-un interviu acordat Evenimentului Zilei.
După Brexit, care urmează să intre oficial în vigoare vineri, 31 ianuarie, Regatul Unit doreşte să înfiinţeze un sistem de imigrare care urmează să fie pus în aplicare de la 1 ianuarie 2021, după perioada de tranziţie, şi vizează în special să restricţioneze intrările migranţilor necalificaţi.
Guvernul premierului Boris Johnson a anunţat duminică (26 Ianuarie 2020) un plan pentru facilitarea şi accelerarea intrării celor mai buni cercetători şi oameni de ştiinţă în Regatul Unit, după Brexit, scrie site-ul Romani in UK.
Regatul Unit are o istorie de care să fim mândri în materie de descoperiri ştiinţifice, dar pentru a rămâne în prim plan şi pentru a face faţă provocărilor de mâine, trebuie să continuăm să investim în talente şi cercetare de ultimă oră, a declarat şeful guvernului conservator, potrivit unui comunicat.
De aceea, în timp ce părăsim UE vreau să transmit mesajul potrivit căruia Regatul Unit este deschis celor mai talentate minţi din lume şi este pregătit să le susţină pentru a-şi transforma ideile în realitate, a adăugat el.
Dispozitivul, care urmează să fie operaţional la 20 februarie, vizează să permită programelor de cercetare din Regatul Unit să recruteze cele mai bune talente prin accelerarea procedurii de viză, asigurându-le accesul deplin la piaţa locurilor de muncă.
Totodată, se urmăreşte ca migraţia forţei de muncă slab calificată să înceteze:
Mediul de afaceri trebuie să fie pregătit ca imigraţia necontrolată a lucrătorilor slab calificaţi să înceteze anul acesta, a declarat o sursă guvernamentală. Există o tendinţă clară a lucrătorilor talentaţi şi calificaţi din lumea întreagă să vină în Regatul Unit, dar trebuie de asemenea să vedem o diminuare a numărului lucrătorilor necalificaţi care intră în Regatul Unit, meţionează sursa citată de site-ul Romani in UK.
Executivul comunitar va insista cel mai probabil ca Regatul Unit să menţină cât mai multe norme europene, în special cele care privesc drepturile lucrătorilor şi ajutoarele de stat. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susţine că accesul Regatului Unit la piaţa unică europeană va fi diminuat dacă Londra nu aplică regulile comunitare. Însă guvernul britanic doreşte să înceteze tratamentul preferenţial pe piaţa muncii pentru cetăţenii comunitari şi să adopte un sistem de imigraţie inspirat din cel australian, pentru a limita astfel accesul lucrătorilor imigranţi necalificaţi ori slab calificaţi.
Viitoarea relaţie dintre Regatul Unit şi UE va trebui, din punctul de vedere al Londrei, să fie definitivată până la încheierea perioadei de tranziţie post-Brexit, prevăzută pentru 31 decembrie 2020. Vom vedea după această dată dacă toate aceste previziuni se vor adeveri sau dacă realitatea britanic-europeană va fi cu totul alta.
Carmen Sas/Andreea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.