Ascultă Radio România Cluj Live

Ce mai citim: recomandarea bibliotecarului – Fotograful curții regale

Astăzi vă propun spre lectură o carte fascinantă, ca un album de fotografii vechi, care te fac să visezi, să te transpui în Bucureștiul sfârșitului de secol XIX. Este vorba de volumul Fotograful curții regale cu care a debutat Simona Antonescu. O carte cu parfum de epocă, ce îmbină istoria cu geografia, etnografia, folclorul și vestimentația perioadei.

Articol editat de Carmen Sas, 23 februarie 2020, 06:00 / actualizat: 23 februarie 2020, 8:38

Astăzi vă propun spre lectură o carte fascinantă, ca un album de fotografii vechi, care te fac să visezi, să te transpui în Bucureștiul sfârșitului de secol XIX. Este vorba de volumul Fotograful curții regale cu care a debutat Simona Antonescu. O carte cu parfum de epocă, ce îmbină istoria cu geografia, etnografia, folclorul și vestimentația perioadei.

Simona Antonescu folosește un limbaj adecvat epocii, presărat cu cuvinte arhaice, perfect încadrate în povestire. Personajele sunt create complex și divers, sunt descrise toate categoriile sociale, meșteșuguri și meserii, obiceiuri împletite cu povești de viață și legende. Narațiunea este străbătută de puternice accente de patriotism.

Am avut impresia că scriitoarea este contemporană cu epoca respectivă și respectă limbajul specific. Ea dă detalii despre educația vremii, despre învățământ, artă, despre personajele istorice și culturale.

Romanul este construit din 18 capitole, fiecare capitol fiind ilustrat cu o fotografie care anticipează povestea și personajele.

Lectura ne transpune în vremea domniei lui Carol I, cu istoria și arhitectura Bucureștilor, antropologie urbană, aristocrație, fără să neglijeze celelalte pături sociale sau partea urâtă a vieții: sărăcie, boli, suferință și mizerie.

Franz Mayer este un artist sas din Ardeal, de unde este alungat de persecuțiile regimului chezaro-crăiesc, însurat cu o conațională (Anna). Ei se instalează pe Știrbey Vodă, unde el își deschide atelierul fotografic care își câștigă repede un renume bun. Rând pe rând vin să se fotografieze vecinii: Chiron Grecul cu tenebroasa poveste a familiei sale, negustor de măsline și delicatese orientale, evreii Eli Rosenthal și Sara, deveniți pionieri ai sionismului, care dețineau cea mai căutată ceainărie evreiască și un magazin de stofe scumpe, armenii Agopian, proprietarii unei prăvălii de cafea, a căror fiica Despina Agopian este o tânără proto-feministă, emancipată și educată la Paris. Aceasta este remarcată de doamna Elisabeta (ulterior regină), care îi dă sarcina de a expune veșmintele tradiționale românești la marea Expoziție universală din 1889 de la Paris.

Alți mușterii ai lui Franz Mayer, care adaugă pete de culoare, sunt elevele Școlii Centrale de Fete, copiii, croitoresele, sacagiul, cavalerii dueliști, rudărița, lăutarii. E o lume pestriță, uneori cu destine împletite între ele.

Povestirile sunt agreabile, uneori prezentate idilic, în care romanciera creează impresia de autenticitate, mizând pe elementul de atmosferă.

Familia Mayer creează contextul pentru ca și alte personaje imortalizate să-și spună povestea, rând pe rând, iar când poveștile lor se întrepătrund, promit o proză savuroasă. Limbajul folosit relevă trăsăturile care țin de etnie sau de poziția socială.

Nu doar oamenii au poveștile lor, ci și locurile: Podul Mogoșoaiei transformat în Calea Victoriei, Arcul de Triumf pe sub care trece armata română întoarsă de la război, Școala Centrală de Fete de unde două eleve fug să petreacă o noapte în librărie ca să citească poezii, Casa Capșa care delecta protipendada bucureșteană, stâna regală de la Sinaia unde regina își primește oaspeții sau Turnul Eiffel proaspăt inagurat pentru Expoziția Națională de la Paris.

Vă recomand să citiți cu sufletul deschis și cu încredere cartea Simonei Antonescu. Veți aprecia, cu siguranță, că munca enormă depusă pentru documentare și efortul de a păstra vii exprimarea și culoarea timpurilor și locurilor i-au adus pe merit câștigarea Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească, ediția 2014 și Premiul pentru Debut al Uniunii Scriitorilor din România, ediția 2016.

Biblioteca Județeană Octavian Goga vă pune la dispoziție pentru împrumut romanul Fotograful curții regale al Simonei Antonescu, la Sediul central, Sala de limba și literatura română, etaj III est.

Luminita Muresanu

 

Luminița Mureșanu, Biblioteca Județeană ”Octavian Goga” Cluj

Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal. Ne găsești și pe facebooktwitter și instagram.

Ce mai citim? luni, 3 martie 2025, 11:59

Poemele de luni: Vasile Igna

Când eram copil și adolescent, ba chiar când eram student, visam foarte des, aproape în fiecare noapte, că zbor, afirmă poetul, prozatorul,...

Poemele de luni: Vasile Igna
Ce mai citim? duminică, 2 martie 2025, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea librarului

Am scris această nouă recomandare pentru Radio Cluj de Dragobete, zeul năvalnic al românilor care se zice că pe lângă legatul de logodne mai...

Ce mai citim: Recomandarea librarului
Ce mai citim? luni, 24 februarie 2025, 13:59

Poemele de luni. Horia Bădescu

Dacă atunci când citiți versul ” E toamnă nebun de frumoasă la Cluj”, aveți poftă de cântat, știți că Horia Bădescu este vinovat....

Poemele de luni. Horia Bădescu
Ce mai citim? duminică, 23 februarie 2025, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului

Ana Barton este o autoare apreciată pentru stilul său profund, poetic și introspectiv, care îmbină cotidianul cu elemente de sacralitate și...

Ce mai citim: Recomandarea bibliotecarului
Ce mai citim? duminică, 16 februarie 2025, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea traducătorilor

Traducătoarele Raluca-Daniela Duinea, Ioana-Andreea Mureșan și Roxana Ema Dreve ne recomandă două cărți apărute iarna aceasta la Editura Casa...

Ce mai citim: Recomandarea traducătorilor
Ce mai citim? duminică, 9 februarie 2025, 00:00

Ce mai citim: Recomandări din librărie

În 2024 am citit 63 de cărți din care 27 în engleză și fiindcă unele titluri încă nu au fost traduse la noi au rămas în lista mea în...

Ce mai citim: Recomandări din librărie
Ce mai citim? luni, 3 februarie 2025, 19:30

Poemele de luni

S-a născut pe 29 ianuarie 1956 în Bucovina, la Rădăuţi, într-un ceas al poeziei. Da,vorbesc de Matei Vișniec, poetul, dramaturgul, publicistul...

Poemele de luni
Ce mai citim? duminică, 2 februarie 2025, 00:00

Ce mai citim: Recomandarea editorului

Bine v-am regăsit, la mulți ani, să aveți un 2025 cu multe lecturi faine!   Dacă tot am folosit cuvântul „lecturi”, o să fac astăzi...

Ce mai citim: Recomandarea editorului