Cel de-al doilea centru pierdut al Clujului: povestea neștiută a cartierului Mărăști [FOTO]
Născut în timpul regimului Comunist dintr-o necesitate, Mărăștiul reprezintă unul dintre cele mai mari și populate cartiere ale Clujului, însumând circa 40.000 de locuitori. Dacă în prezent se remarcă prin multitudinea de blocuri de locuințe, în trecut zona purta numele de Orașul de Jos, datorită poziționării geografice în aval. Era o zonă liniștită, ocupată de case situate în imediata prelungire a centrului.
Articol editat de cristina.rusu, 4 martie 2020, 17:35 / actualizat: 18 martie 2020, 14:51
Născut în timpul regimului Comunist dintr-o necesitate, Mărăștiul reprezintă unul dintre cele mai mari și populate cartiere ale Clujului, însumând circa 40.000 de locuitori. Dacă în prezent se remarcă prin multitudinea de blocuri de locuințe, în trecut zona purta numele de Orașul de Jos, datorită poziționării geografice în aval. Era o zonă liniștită, ocupată de case situate în imediata prelungire a centrului.
Una dintre dovezile care atestă denumirea anterioară a Mărăștiului este inscripția de pe casa parohială a Bisericii Reformate cu Două Turnuri: Parohia Reformată, Orașul de Jos, Cluj. Istoria cartierului pe care îl știm cu toții azi începe în anii 1970-1980, când odată cu apariția Combinatului de Utilaje Grele, printre vechile case se înalță blocuri de 4, 8, 10 sau 14 etaje. Aici aveau să locuiască, în mare parte, angajații combinatului. Acesta este momentul în care Mărăștiul prinde contur.
Pentru a afla mai multe detalii despre cum a fost conceput cartierul, am stat de vorbă cu însuși unul dintre creatorii lui, urbanistul Emanoil Tudose. El este cel care a colaborat, printre multe altele, la proiectarea cartierelor Zorilor, Mănăștur, Între Lacuri, dar și la apariția Parcurilor Central și Cetățuia, Polus Center și Piața Cipariu:
Eram un spărgător de normă, eram tânăr, energic, lucram foarte mult, iar lucrările acestea mari se dădeau celor care le și făceau. Așa, ca un factor mai aparte, este perioada când celebrul Cluj universitar, intelectual, filarmonic a început să dispară. Atunci au apărut sutele de blocuri pentru tinerii nefamiliști, veniți direct din mediul rural, în general fără o pregătire și care urmau să se pregătească la locul de muncă. Era momentul când nu-ți mai prea puteai permite să mergi pe stradă noaptea, aveam o oarecare reticență. A fost perioada aceea când nu mai puteai merge la un restaurant, îmbrăcat elegant și să dansezi cu prietena, cu iubita, cu soția, era perioada dură. Perioada când se construiau circa zece mii de apartamente pe an, deci o cifră uriașă, zece mii de apartamente înseamnă extrem de mult. Înmulțiți cu 3.5, media membrilor unei familii, asta înseamnă 35.000 de oameni care veneau în Cluj, care se stabileau în Cluj.
Din planurile și machetele lui Emanoil Tudose, Mărăștiul urma să fie diferit, față de cum arată în prezent. Pe hârtie, Clujul trebuia să fie construit în jurul a 3 centre, Piața Mărăști fiind unul dintre ele. Aceasta a fost concepută ca o piață de prim rang, unde manifestații de masă, precum mitinguri și demonstrații puteau fi desfășurate. Girația de aici urma să fie mult mai mare, însă superiorii de la București nu au acceptat dimensiunile propuse, pe motiv că un oraș din provincie nu poate să aibă un sens giratoriu mai mare decât cel din Piața Romană. De asemenea, sub sensul giratoriu trebuia să se construiască un pasaj, care urma să lege Mărăștiul de Gheorgheni, Bună Ziua și Calea Turzii, acest proiect însă nu a fost dus la capăt:
În girația din Mărăști sunt două blocuri curbe, sub formă de exedră, sunt cu parterul retras. Apropo de adăpostul de ploaie și vara de soare, urmau să fie elementele de început ale acelui centru. Noi am făcut foarte multe lucruri, care unele se văd, altele nu se văd. Urbanismul este o poveste care are foarte multe povești ascunse, care nu sunt pentru omul de rând, pentru omul de toată ziua.
Un alt proiect care nu s-a materializat este grădina de cartier. În realitate, pe fostele sere ale orașului s-a construit un centru comercial. Despre acest incident, arhitectul spune că a fost vorba despre o mașinațiune:
Factorul politic este cel care determină într-un final tot ce se întâmplă în problemele; nu numai de urbanism, ci în general. Degeaba eu acum, nici atunci, nu pot să vin cu o propunere. Cineva trebuie să se angajeze, să o susțină, să o finanțeze. Ei, vedeți pe cineva sărind în cap să susțină o propunere a lui Tudose, indiferent cât e de grozavă?
Dacă ar putea schimba ceva la Mărăștiul de azi, Emanoil Tudose ar gestiona mai bine zona cuprinsă între Biblioteca Octavian Goga și sensul giratoriu:
Aș fi făcut o dotare de mare importanță, cum era preconizată, de mare importanță, în zona în care s-au autorizat ulterior benzinăria și ceva prăvălie de asta din categoria prăvăliilor rurale, cum le zic eu. Nu e o supărare, dar asta este povestea – știți la ce mă refer. Este o zonă pe care eu încă o văd construindu-se ceva spumos, ceva care să amintească, că niște idioți au vrut să facă centrul…
În acest cartier apare și primul cinematograf gratuit din țară, Cinema Mărăști, cu o capacitate de aproximativ 200 de locuri. Un fapt interesant îl constituie cultura muncitorească, care și-a pus amprenta asupra Mărăștiului, poreclit drept Groapa.
Până în anul 2000, cele mai multe baruri din Cluj erau localizate în această zonă, datorită numărului mare de angajați. Tot aici a avut loc cea mai mare rată a șomajului, după închiderea întreprinderilor de stat.
Trăgând linie, cartierul Mărăști arată diferit, față de cum a fost proiectat. Arhitectul Emanoil Tudose spune că am ratat o piață, piața ce s-a vrut a fi cel al doilea centru al Clujului. Deși spațiul liber rămas este redus, spre inexistent, noi construcții apar, în zilele noastre, din ce în ce mai des, în Mărăști.
Norbert Nemeș/Iulia Moraru
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.