Felia de Cluj: Despre berea artizanală [AUDIO]
Berea e de foarte multe feluri, poate la fel de multe feluri precum vinul, sau nu chiar. Cert este că ea, la un moment dat în istorie, a fost standardizată într-o rețetă de bază. Din ce știm noi, legea berii germane, care recent a împlinit frumoasa vârstă de 500 de ani, prevede că berea pură are la bază doar 4 ingrediente: apă, hamei, orz și drojdie de bere. Așa s-a vrut și-n Maramureș, pălinca să fie numa’ de prune și dublu distilată. Asta până într-un an, când n-o fo’ prune, cum ar zice moroșanul 🙂 și, în disperare, s-au distilat toate poamele și cerealele din bătătură :).
Dar revenind la berea noastră, aceasta a început să cunoască o dezvoltare absolut minunată, în ultimii ani. Adică, berarii au mai dat uitării legea berii și s-au aventurat pe tărâmurile combinațiilor de arome și metode de fermentare, deci, practic, au devenit artiști. De ce spun asta? Pentru că un berar simplu, după 500 de ani de făcut aceeași bere în aceleași feluri, a devenit un fel de inginer sau mecanic-șef și și-a pierdut în timp inițiativa și dorința de a risca producții mai mari sau mai mici doar de dragul gustului. Gustul care, pentru un mare consumator de bere, trebuia să se reinventeze, să-și mai pună o pălărie.
Și așa au apărut berarii artizanali … sigur, de-a lungul istoriei, în țări precum Belgia, berarii au fost mai mult artizani și artiști decât ingineri de cazan dar, pentru lumea largă, lucrurile au stat puțin altfel.
Berarii artizanali sunt cei care, de obicei, încep prin a nu avea bani, dar au multe idei, unele crețe, altele geniale. Și, de cele mai multe ori, au avut câte o berărie artizanală făcută pe acasă printr-un garaj sau beci, niște prieteni la fel de pasionați ca ei și unii chiar dispuși să investească în micile lor nebunii. Și uite așa, timid, timid, câteodată pe sub mână și cu câte o etichetă scrisă pe un plasture, au început să se răspândească berile artizanale și pe la noi.
Noi, neam cinstit, iubitor de șezătoare, de terase răcoroase și plaje cu nisip de aur, ne-am scufundat în acest delir răcoritor și am adoptat berea artizanală cu tot cu drojdiile ei sălbatice, care câteodată îți iau la trântă flora bacteriană și tot tranzitul intestinal :). Asta e povestea pe scurt sau, cel puțin, așa am trăit-o și experimentat-o eu. Mă pot lăuda că sunt prieten cu câțiva berari, că mai am și azi bucuria de a primi câte o sticlă etichetată cu leucoplast :), mai rar ce-i drept, pentru că, în zilele noastre, băieții ăștia au ieșit din beciurile și garajele lor și au dat lumii niște minunății de beri și într-un mod chiar legal, aș adăuga.
Articol editat de Bianca Câmpeanu, 11 martie 2020, 06:00 / actualizat: 11 martie 2020, 7:50
Noi, neam cinstit, iubitor de șezătoare, de terase răcoroase și plaje cu nisip de aur, ne-am scufundat în acest delir răcoritor și am adoptat berea artizanală cu tot cu drojdiile ei sălbatice, care câteodată îți iau la trântă flora bacteriană și tot tranzitul intestinal :). Asta e povestea pe scurt sau, cel puțin, așa am trăit-o și experimentat-o eu. Mă pot lăuda că sunt prieten cu câțiva berari, că mai am și azi bucuria de a primi câte o sticlă etichetată cu leucoplast :), mai rar ce-i drept, pentru că, în zilele noastre, băieții ăștia au ieșit din beciurile și garajele lor și au dat lumii niște minunății de beri și într-un mod chiar legal, aș adăuga.
Berea artizanală și tot ceea ce generează ea ca business are aceleași principii ca și orice alt produs de proveniență locală, adică e mai proaspătă, are tot timpul o atingere personal-locală, se găsește doar în cantități mici și e musai să o cumperi, nu de alta, dar trebuie să încurajăm economia locală. Unii berari mai importă o parte din materia primă, nu din răutate, dar, ca și în alte multe cazuri, noi încă păcătuim prin lipsa constanței la materia primă. Iar dacă tu, consumatorul de rând, te-ai îndrăgostit de o bere artizanală și ai vrea să o bei tot pe aia de fiecare dată și să fie și la fel, apoi tre’ să înțelegi că berarul, la rândul lui, are nevoie de acea continuitate în materia primă.
Ca și în cazul cafelei de specialitate, berea artizanală a explodat pur și simplu pe piața din România. Asta-i bucurie mare și motiv de laudă și înseamnă că, cumva, românul, în ADN-ul său, mai are ceva sânge nobil și nu a crescut doar cu mămăligă și nechezol. Doar că, momentan, piața este împărțită în două tabere : berea industrială, mărci ale celor mai mari producători și, evident, berea artizanală. Problema de fond este că multinaționalele au bugete infinite pentru marketing și pentru a-și susține produsul pe primul raft al magazinelor.
Cred că cel puțin două din trei baruri și terase au o înțelegere semnată cu un mare producător/ distribuitor de bere, lucru care, contractual, îi împiedică să comercializeze și bere artizanală/ locală. Așa că este de datoria noastră de cetățeni patrioți și iubitori de licori cu bule și spumă să ne îndreptăm atenția și portofelul spre locațiile care se zbat să susțină berea artizanală și, implicit, economia locală.
În consecință, dragii mei, vă recomand să consumați bere artizanală și locală, evident, într-un mod responsabil. Este foarte important, atât pentru noi, cât și pentru economia locală, mă repet.
Eu sunt Horia Șimon și vă dau întâlnire săptămâna viitoare, la o nouă ediție a Feliei de Cluj.
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.