În 13 martie 1781, în timp ce scruta cerul cu un telescop creat după un design propriu, un astronom britanic a descoperit o planetă necunoscută a sistemului solar. Astronomul a numit planeta Georgium Sidum, în onoarea patronului său, regele George al II-lea al Angliei, dar mai târziu corpul ceresc a fost redenumit, fiind astăzi cunoscut ca Uranus. Cel care a confirmat noua planetă a fost William Herschel, născut în 1738.
Foto: by Lemuel Francis Abbott,painting,1785
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
13 martie 2020, 06:00 / actualizat: 13 martie 2020, 9:06
În 13 martie 1781, în timp ce scruta cerul cu un telescop creat după un design propriu, un astronom britanic a descoperit o planetă necunoscută a sistemului solar. Astronomul a numit planeta Georgium Sidum, în onoarea patronului său, regele George al II-lea al Angliei, dar mai târziu corpul ceresc a fost redenumit, fiind astăzi cunoscut ca Uranus. Cel care a confirmat noua planetă a fost William Herschel, născut în 1738.
William Herschel s-a născut în Germania, în principatul Luneburg. Pregătirea sa iniţială era de muzician, direcţie în care a şi activat începând de la 14 ani, când a fost acceptat ca oboist în Garda Hanoveriană. În primii ani după emigrarea sa în Anglia şi-a câştigat existenţa ca organist în timp ce studia teoria muzicală, cercetare care l-a îndreptat, volens-nolens, înspre domeniul matematicii.
În Anglia, Herschel şi-a dat seama că are înclinaţie spre partea observaţională practică a ştiinţei, a început aşadar să înveţe principiile optice aplicabile în instrumentele folosite în astronomie. Şi-a construit propriul telescop, un model cu câteva adaptări unice, cu ajutorul căruia, la 13 martie 1781, a identificat planeta cunoscută astăzi ca Uranus. Descoperirea i-a adus celebritatea, iar regele George al III-lea, în onoarea căruia a numit corpul ceresc Georgium Sidum, l-a răsplătit cu titulatura de astronom al Curţii Regale. Nu a fost însă singura observaţie importantă a lui Herschel. Tot de numele său se leagă descrierea mişcării pe care sistemul nostru solar o efectuează în relaţie cu celelalte stele, dar şi descoperirea unor sateliţi ai planetelor Uranus şi Saturn.
În anumite privinţe însă, Herschel nu a putut depăşi mentalitatea timpului său. Era de pildă convins că pe Lună există viaţă: ba mai mult, aceasta seamănă cu cea dusă de gentlemanii din sudul Angliei. A participat la fondarea Societăţii Astronomice a Marii Britanii şi a fost onorat cu titlul de Sir în 1816, la câţiva ani înainte de moartea sa. Epitaful de pe mormântul lui William Herschel îl numeşte pe acesta „cel care a străpuns barierele cerurilor”.
![Personalitatea zilei: William Herschel [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/03/William_Herschel01.jpg?resize=850%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: William Herschel [AUDIO]")
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
