Prima pagină » De prin Cluj » Ultimul cartier comunist din Cluj, inspirat din Roma Antică: Zorilor [FOTO/AUDIO]

Ultimul cartier comunist din Cluj, inspirat din Roma Antică: Zorilor [FOTO/AUDIO]

Pe locul unde azi se află cele 3 blocuri a câte 10 etaje, trebuia să existe o bază sportivă de dimensiuni olimpice

Ultimul cartier clujean construit în timpul comunismului a apărut în 1988, pe vârful dealului Hajongard. Numele i-a fost dat după o stradă din apropiere, întreaga echipă fiind de acord cu denumirea: Zorilor. Acesta avea toate atributele necesare pentru a cuprinde peste 25.000 de locuitori. Urbanistul Emanoil Tudose, care a proiectat întregul cartier, își amintește că la început, locul era aproape neexploatat:

Articol editat de Bianca Câmpeanu, 17 martie 2020, 06:00 / actualizat: 24 martie 2020, 10:06

Ultimul cartier clujean construit în timpul comunismului a apărut în 1988, pe vârful dealului Hajongard. Numele i-a fost dat după o stradă din apropiere, întreaga echipă fiind de acord cu denumirea: Zorilor. Acesta avea toate atributele necesare pentru a cuprinde peste 25.000 de locuitori. Urbanistul Emanoil Tudose, care a proiectat întregul cartier, își amintește că la început, locul era aproape neexploatat:

În totalitate, deci cu câteva excepții, în lungul străzii Observatorului, unde erau niște case amărâte și prăpădite, la propriu, erau terenurile Agronomiei, terenurile pe care ei le exploatau cu studenții; făceau cereale.

El avea deja experiența întocmirii unor proiecte de amploare, precum cartierele Mărăști și o mare parte din Mănăștur, astfel că i-a fost ușor să pună la cale zona.

Odată eu eram matur deja, profesional, și am dat câteva elemente, nu numai ca personalitate, ci și ca influență profesională, deci eram stăpân pe mine în Cluj.

Există câteva aspecte, mai puțin observate, care fac din Zorilor un loc diferit. Acest cartier este singurul din oraș care are un nucleu, dar și în care locurile de parcare erau direct proporționate cu numărul de locuitori.

Zorilor este singurul cartier din Cluj cu centru, are un centru de cartier, care la vremea respectivă era foarte bine dotat, mă refer ca utilități și toate aceste lucruri. Este relativ aerisit și remarcabil, deja apăruse povestea cu necesitatea de parcaje-garaje și Zorilor este unicul cartier proiectat cu acoperire de 1,1 parcaje-garaje/apartament – este realitatea, deci eu le-am desenat cu mânuța mea și s-au și făcut toate acele locuri.

centrul cartierului Zorilor Cluj

Una dintre sursele de inspirație ale lui Emanoil Tudose vine tocmai din perioada Romei Antice. Dezvoltare în timp a fost o principală preocupare, astfel că a fost reconstituit un castru roman, adică o veche formă de organizare. Pentru a descrie arterele care aveau să lege centrul cartierului Zorilor de centrul istoric al Clujului, urbanistul utilizează două cuvinte latinești, DECUMANUS și CARDO. Acestea reprezentau, într-un castru, principalele axe. De altfel, cea mai mare provocare a proiectării a avut loc la gândirea acestui drum:

Realizarea, care acum pare oarecare, dar cel mai mult am muncit să leg cartierul de oraș, de centrul orașului; în afară de Observator – Calea Turzii, dar am mai găsit acea stradă, care iese la Pasteur.

Procesul de construcție nu a fost lipsit de incidente, care au avut repercusiuni în timp. Sub dealul pe care a fost proiectat cartierul existau ape freatice, care deseori ieșeau la suprafață. În dreptul Spitalului de Recuperare se formase un izvor cu o cantitate semnificativă de apă, care a fost acoperit din neatenția muncitorilor cu un morman de pământ.

M-a deranjat că izvorul nu a fost capsat. Muncitorii le arătau șoferilor: liber acolo. Vedeți vreun șef mare uitându-se mai atent pe vreun proiect?

Mormanul de pământ cu care a fost acoperit izvorul de lângă Spitalul de Recuperare

În anul 2000, Spitalul de Recuperare a fost subzidit, pentru a evita posibile pagube.

Dovada a fost că la câțiva ani după povestea asta, Recuperarea a trebuit să fie subzidită, s-au băgat milioane în injecții cu beton, cu adâncime și cu fel de fel de povești. Pentru o chestie banală, care de fapt era o gaură și trebuiau să facă o fântână care curgea.

Între timp, natura și-a urmat cursul firesc și apa s-a scurs într-un loc diferit.

Între timp, cred că apa a fost mai deșteaptă decât noi, cred că apa din izvorul de vis-a-vis de Recuperare și-a găsit loc. Cred că până la urmă apa aia, tot ea câștigă meciul cu oamenii și și-a găsit loc și acum a ieșit pe unul dintre pârâurile care merg către Grădina Botanică.

Dacă în trecut existau anumite riscuri ca imobilele să se scufunde, în prezent, blocurile sunt în afara pericolului. În plus, Emanoil Tudose a prevăzut această problemă și a dotat blocurile din cartier cu drenuri.

Când m-am apucat de proiect știam de situația apelor freatice din Zorilor, practic toate blocurile care au fost făcute atunci, toate au drenuri. Deci au drenuri care colectează apa, care sunt duse, canalizate către pârâurile din zonă.

Această prezentare necesită JavaScript.

Nici Zorilor nu a scăpat de schimbarea schițelor, pentru a fi construite proiecte diferite, față de planurile inițiale. În dreptul actualei Facultăți de Arhitectură și Urbanism, o impozantă bază sportivă de dimensiuni olimpice trebuia să fie construită, însă, în realitate, aici s-au înălțat 3 blocuri, a câte 10 etaje. Cu toate acestea, Zorilor rămâne cartierul situat la înălțime, unde putem respira cel mai curat aer din Cluj-Napoca.