Prima pagină » Știri » Social » Sociologul Vasile Sebastian Dâncu despre frica și așteptările românilor în contextul social actual
Sociologul Vasile Sebastian Dâncu despre frica și așteptările românilor în contextul social actual
Vasile Sebastian Dâncu
România este într-un moment social nemaitrăit de generațiile de după cel de-al doilea război mondial. Cum se explică alegerile haotice ale mărfurilor de pe rafturi, cât e de caracteristică solidaritatea pentru acest popor, ce viitor se prevede pentru internet în momente în care acesta ocupă 90% din sursele de informare ale populației și ce înseamnă întoarcerea la familie și traiul împreună în regim aproape forțat, am încercat să aflăm de la sociologul Vasile Sebastian Dâncu:
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
20 martie 2020, 12:00 / actualizat: 23 martie 2020, 11:56
România este într-un moment social nemaitrăit de generațiile de după cel de-al doilea război mondial. Cum se explică alegerile haotice ale mărfurilor de pe rafturi, cât e de caracteristică solidaritatea pentru acest popor, ce viitor se prevede pentru internet în momente în care acesta ocupă 90% din sursele de informare ale populației și ce înseamnă întoarcerea la familie și traiul împreună în regim aproape forțat, am încercat să aflăm de la sociologul Vasile Sebastian Dâncu:
Până acum am trăit o societate a fericirii cu orice preţ, a creşterii obligatorii. Noi nu am fost obişnuiţi să trăim nicio dramă: dramele noastre erau doar personale. Nu am socializat niciun dezastru colectiv până acum, cel puţin de la al Doilea Război Mondial încoace. Am vrut, în stil neoliberal, să eliminăm statul şi toate mecanismele de reglare colectivă. Am considerat că este normală polarizarea socială, în care 2% din populaţie deţine 50% din toată averea mondială. Trebuie să renunţăm la iluzia acestei libertăţi totale. Trebuie să reconstruim ideea de normalitate, în care ne obişnuim cu crizele şi trebuie să ne reîntoarcem la valorile tradiţionale, spune sociologul.
Oamenii trebuie să înveţe să-şi creeze propriile mecanisme pentru gestionarea dezastrelor, consideră Vasile Dâncu:
Trăim într-o lume globală, suntem responsabili unul pentru destinul celuilalt. Multe din reflexele noastre vor trebui să se schimbe după această criză. Pentru prima dată, 76% dintre români declară că le este frică de moarte, ceea ce arată că viaţa trebuie trăită altfel. Acum, că trebuie să păstrăm distanţele, cred că vom realiza că viaţa socială e mult mai importantă decât am crezut, a adăugat acesta.
A petrece mai mult în izolare va însemna, poate, o redescoperire a familiei ca unitate de bază a societăţii, chiar dacă vor fi cazuri în care această descoperire va aduce momente dificile:
Cei mai mulţi îşi vor da seama că familia este ultimul refugiu, că are valori pe care le păstrează, că familia educă. Este normal ca ideea de familie să evolueze, să se nască alte raporturi de împărţire a sarcinilor. Societatea va înţelege că familia este o instituţie importantă, care trebuie stimulată, este de părere Vasile Dâncu.
Internetul a devenit principala sursă de informare a populaţiei. Este aceasta o evoluţie pozitivă? Sociologul crede că răspunsul este afirmativ:
Această criză, care goleşte oraşele şi străzile, înseamnă o şansă pentru internet de a se schimba, de a deveni o parte a vieţii noastre reale. Foarte multe tipuri de specializări se vor muta în telemuncă, se va genera de asemenea un nou tip de media. Virtualul va câştiga în consistenţă. În locul acestor reţele, unde oamenii folosesc identităţi false pentru a-i manipula pe alţii, pentru a-şi manifesta violenţa, se vor naşte de exemplu canale de gestiune a unor chestiuni publice. În acest sens, internetul va face parte cu adevărat din ontologia socială, nu din zona relaţiilor artificiale. Pentru că după această criză, noi vom rămâne cu o frică de contactul public: nu vom mai avea de pildă aglomerări de mii de oameni în cluburi, care vibrează la o mecanică muzicală. La această frică de contact, internetul va câştiga în consistenţă.
Mulţi români se implică în acte de caritate în această perioadă. Vasile Dâncu este însă sceptic în ceea ce priveşte solidaritatea în societatea noastră:
La noi, distanţa socială este foarte mare între oameni, între categorii sociale. Noi, românii, suntem nişte insule, nu am format nici măcar un arhipelag. Ca explicaţie, am fost hărţuiţi în istorie, am avut puţine vremi de linişte… Când ne ducem în străinătate, grupurile noastre de emigranţi îşi pierd repede identitatea: îşi pierd limba, se ascund, se diluează în masa populaţiei autohtone. E adevărat, ne place să participăm la spectacole ale solidarităţii, dar frica şi neliniştea scot ce este mai rău în noi. Solidaritatea nu apare spontan, ea se învaţă şi se organizează: în familie, în şcoală, la biserică. Noi nu avem practica solidarităţii. Sper ca această dramă să ne înveţe că nu poţi rezista ca şi comunitate decât împreună.
Alina Nechita/Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.