Şi-a publicat prima poezie în revista Tribuna din Sibiu, sub semnătura „Tavi”. A fost apreciat de Sextil Puşcariu şi Nicolae Iorga, fiind considerat „poet al neamului” în prima parte a secolului XX. În 1 aprilie 1881, la Răşinari, s-a născut Octavian Goga.
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
1 aprilie 2020, 06:00 / actualizat: 1 aprilie 2020, 7:20
Şi-a publicat prima poezie în revista Tribuna din Sibiu, sub semnătura „Tavi”. A fost apreciat de Sextil Puşcariu şi Nicolae Iorga, fiind considerat „poet al neamului” în prima parte a secolului XX. În 1 aprilie 1881, la Răşinari, s-a născut Octavian Goga.
Deşi sibian ca origine, Octavian Goga îşi petrecea vacanţele în copilărie în Crăciunelu de Sus, jud. Alba, satul de unde provenea tatăl său şi unde cam o cincime din săteni purtau numele de Goga. Ceea ce a văzut aici, felul în care oamenii îşi lucrau şi îşi iubeau pământul i-a servit ca sursă de inspiraţie în poeziile de factură tradiţionalistă de mai târziu. A urmat studii de litere la Budapesta şi Berlin, dar prima poezie, ce purta titlul Atunci şi acum, a publicat-o când nu împlinise nici 17 ani.
Multe din versurile sale se leagă de Luceafărul, publicaţie a studenţilor români din Budapesta, unde Goga s-a afirmat prin talentul său literar. Şi-a editat primul volum, cu titlul Poezii, în 1905, prin care a câştigat aprecierea unor figuri literare radical diferite precum Nicolae Iorga şi Eugen Lovinescu. Din acest volum făceau parte texte precum Oltul, Plugarii sau Dăscăliţa, un poem dedicat propriei sale surori, care a murit de timpuriu. La numai 25 de ani, Goga era apreciat atât în Transilvania cât şi în Regat, fiind considerat „poet al neamului”. A activat însă şi ca publicist, militând de pildă în favoarea intrării României în război de partea Antantei în perioada premergătoare Primului Război Mondial.
„Când, tremurându-şi jalea şi sfiala, Un cânt pribeag îmbrăţişează firea, Şi-un trandafir crescut în umbră moare, Şi soare nu-i să-i plângă risipirea, Eu plâng atunci, căci tu-mi răsai în zare, A vremii noastre dreaptă muceniţă, Copil blajin, cuminte prea devreme, Sfielnică, bălaie dăscăliţă„, Octavian Goga.
A iniţiat la Paris o mişcare în vederea recunoaşterii de către marile puteri a unităţii României după 1918. . S-a implicat tot mai mult în politică, devenind mai întâi deputat în Consiliul Dirigent, apoi ministru al cultelor şi artelor în guvernul Averescu. Şi-a fondat propriul partid în 1932, dar nu a reuşit să se impună pe scena politică, a decis aşadar trei ani mai târziu să fuzioneze cu formaţiunea de orientare naţionalistă a lui A.C. Cuza. Deşi s-a pronunţat împotriva violenţei practicată de legionari şi a afirmat că „naţional-şovinismul e o doctrină care nu se poate potrivi cu împrejurările noastre de aici”, în ultimii săi ani de viaţă a fost un politician de dreapta convins, apropiat de Germania nazistă. A avut parte de funeralii naţionale organizate de Carol al II-lea, fiind înmormântat la Cimitirul Belu din Bucureşti.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.