A fost matematician şi astronom, numele său fiind înscris pe Turnul Eiffel. A studiat problema celor trei corpuri, adică efectele gravitaţionale dintre Pământ, Lună şi Soare şi a prezis existenţa unor puncte în care aceste efecte se echilibrează. Este ziua în care ne amintim de Joseph-Louis Lagrange, membru al Academiei Franceze de Ştiinţe.
Foto: Joseph_Louis_Lagrange
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
10 aprilie 2020, 06:00 / actualizat: 10 aprilie 2020, 7:05
A fost matematician şi astronom, numele său fiind înscris pe Turnul Eiffel. A studiat problema celor trei corpuri, adică efectele gravitaţionale dintre Pământ, Lună şi Soare şi a prezis existenţa unor puncte în care aceste efecte se echilibrează. Este ziua în care ne amintim de Joseph-Louis Lagrange, membru al Academiei Franceze de Ştiinţe.
Lagrange s-a născut în Italia, în 1736, dar numele său este cunoscut în varianta franceză, dat fiind faptul că o bună parte din activitatea sa s-a desfăşurat la Paris. A dovedit din tinereţe un talent pentru limbile clasice, dar i-a plăcut mai mult să-i citească, în loc de Homer şi Euripide poate, pe Euclid şi Arhimede. Tatăl său ar fi dorit ca el să devină avocat, Lagrange a renunţat însă la această idee pe când era elev al Colegiului din Torino, unde a făcut cunoştinţă cu lucrările lui Edmond Halley.
A predat matematica în Torino de la 19 ani şi s-a aflat printre fondatorii Academiei din acest oraş. A publicat lucrări de algebră complexă, care i-au adus recunoaşterea în lumea ştiinţifică. În 1766 i s-a propus să ocupe funcţia de director la departamentul de matematică din cadrul Academiei din Berlin, poziţie în care i-a succedat lui Euler, o numire născută din ambiţii regale: regele Germaniei, autointitulându-se cel mai mare monarh al Europei, dorea să-l aibă în serviciu pe cel mai mare matematician al continentului. A publicat peste 80 de studii despre matematică ori fizică în următoarele 2 decenii.
După moartea soţiei sale, Lagrange a simţit nevoia unei schimbări. A acceptat aşadar o ofertă din partea Academiei Franceze pentru un post care îi permitea să renunţe la activitatea didactică în favoarea cercetării. În Franţa a publicat cea mai cunoscută lucrare a sa, Mecanica analitică, în care a studiat şi problema corpurilor cereşti care produc un echilibru gravitaţional capabil să asigure o orbită stabilă pentru un al treilea corp, precum sistemul ce cuprinde Pământul, Soarele şi Luna. Nu a fost afectat de schimbările tumultuoase ale Revoluţiei Franceze, reputaţia sa ca om de ştiinţă fiind suficientă pentru a-l ţine în siguranţă. Lagrange a făcut parte din comisia de elaborare a sistemului metric, care a produs diviziunea în zecimale a unităţilor de măsură. Napoleon l-a decorat cu Legiunea de Onoare şi a obţinut titlul de conte, cu 5 ani înainte de moartea sa din 10 aprilie 1813.
Andrea Nagy
Foto: Wikimedia Commons
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.
![Personalitatea zilei: Joseph-Louis Lagrange [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/04/Joseph_Louis_Lagrange.jpg?resize=797%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: Joseph-Louis Lagrange [AUDIO]")
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
