A fost orator şi avocat, ocupând într-un rând funcţia de primar al capitalei. Numele său ne este cunoscut astăzi însă mai degrabă prin opera sa de scriitor, fiind autorul multor nuvele de factură poporanistă. Personalitatea zilei de 29 aprilie este Barbu Delavrancea.
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
29 aprilie 2020, 06:00 / actualizat: 29 aprilie 2020, 7:34
A fost orator şi avocat, ocupând într-un rând funcţia de primar al capitalei. Numele său ne este cunoscut astăzi însă mai degrabă prin opera sa de scriitor, fiind autorul multor nuvele de factură poporanistă. Personalitatea zilei de 29 aprilie este Barbu Delavrancea.
Barbu Delavrancea s-a născut la Bucureşti, în 1858, într-o familie de condiţie modestă. Tatăl său era căruţaş de grâne şi nu deţinea niciun fel de proprietăţi înainte de reforma agrară a lui Cuza. A studiat la şcoli cu internat pentru a învăţa „slovele cele noi”, adică alfabetul latin, fiind apoi înscris la Liceul Sf. Sava ca bursier.
A început să scrie încă de pe băncile şcolii, dar primele versuri i-au fost publicate în România liberă abia după ce s-a înscris la cursurile Facultăţii de Drept. Atât versurile cât şi primele nuvele au fost foarte bine primite de critici, dar Delavrancea nu şi-a pus în întregime speranţa într-o carieră de scriitor. Şi-a desăvârşit studiile juridice la Paris, apoi a profesat ca avocat, între timp publicând volume de nuvele ce-l distingeau ca o voce nouă şi puternică în literatura română. A avut şi o bogată activitate publicistică, scriind în principal despre dificultăţile celor sărmani şi a celor din mediul rural, dar elevii din ziua de azi i-au auzit numele cel mai probabil datorită nuvelei Hagi-Tudose, un personaj devenit simbol al zgârceniei dusă la extrem.
A fost atras de personalitatea energică a lui Haşdeu şi a colaborat mult la revistele coordonate de prietenii acestuia, polemizând adesea cu Titu Maiorescu şi cercul junimiştilor de la Iaşi. Aprecia în mod deosebit scriitorii care înglobau elemente din folclor în operele lor, precum Mihail Sadoveanu sau Gala Galaction. S-a implicat în politică, iar în 1899 a fost ales primar al capitalei. A fost ales membru al Academiei Române în 1912, ca o recunoaştere a activităţii sale de scriitor, în discursul său de recepţie Delavrancea făcând o analiză a esteticii poeziei populare. A murit la Iaşi, în 29 aprilie 1918.