Personalitatea zilei: Alexandru Philippide [AUDIO]
Alexandru_Philippide
A fost istoric literar şi lingvist, fiind întemeietorul unui institut de filologie care astăzi îi poartă numele. Nu doar că i se datorează lucrări fundamentale din lingvistica românească dar, ca membru al Academiei Române, a lucrat alături de studenţii săi la întocmirea unui dicţionar tezaur al limbii, un proiect pentru care a scris peste 11000 de pagini înainte de a-l da mai departe. Vorbim astăzi despre Alexandru Philippide, născut în 1 mai 1859.
Foto: Alexandru_Philippide
Articol editat de Bianca Câmpeanu,
1 mai 2020, 06:00 / actualizat: 1 mai 2020, 8:51
A fost istoric literar şi lingvist, fiind întemeietorul unui institut de filologie care astăzi îi poartă numele. Nu doar că i se datorează lucrări fundamentale din lingvistica românească dar, ca membru al Academiei Române, a lucrat alături de studenţii săi la întocmirea unui dicţionar tezaur al limbii, un proiect pentru care a scris peste 11000 de pagini înainte de a-l da mai departe. Vorbim astăzi despre Alexandru Philippide, născut în 1 mai 1859.
Originea greacă era o sursă de mândrie pentru Alexandru Philippide. Întrebat de Nicolae Bănescu dacă de fapt se trage dintr-o familie românească, se spune că ar fi răspuns: „Nu, sunt grec curat!” Şi-a început studiile la Iaşi, a plecat apoi la Universitatea din Halle-Wittenberg pentru a asista la cursuri de filologie, arheologie şi filosofie greacă. Întors din Germania, a fost profesor de liceu până când, în 1893, a obţinut o catedră la Universitatea din Iaşi.
A predat cursuri de istorie a limbii române, lingvistică generală şi fonologie. A devenit cunoscut cu o lucrare amplă despre originea românilor, iar operele sale publicate totalizează aproape 6000 de pagini. Într-o perioadă în care lucrările de specialitate de producţie autohtonă care să fi fost întocmite pe baza unei documentări riguroase erau puţine, cărţile lui Philippide despre gramatica şi istoria limbii române au devenit fundamentale. Standardizarea ortografiei limbii române i se părea un lucru esenţial: într-adevăr, la începutul secolului XX, fiecare revistă încă putea stabili ce înseamnă limba literară pentru colaboratorii săi. Totuşi, Philippide era de părere că întocmirea unei variante artificiale a limbii, cum cunoaşte limba greacă de pildă, nu ar influenţa în mod pozitiv evoluţia acesteia, aşadar standardizarea trebuie să se bazeze pe opera unor scriitori populari precum Eminescu şi Creangă.
În 1900 a fost ales membru al Academiei Române, lucrând din acel moment la un dicţionar al limbii: proiect amplu, care a avut nevoie de zeci de ani pentru a fi finalizat. Alexandru Philippide a terminat în manuscris literele de la A la D, dar în anii ’30 i-a predat proiectul lui Sextil Puşcariu. Motivul oficial a fost acela că a depăşit perioada definită prin contract, dar au apărut şi conflicte cu regele Carol al II-lea, care ar fi vrut ca lingvistul ieşean să întocmească un dicţionar mai restrâns, în timp ce acesta ţinea la o lucrare completă, în care să fie corectate odată pentru totdeauna erorile etimologice. A atins vârsta pensionării obligatorii în 1929, dar a primit o excepţie în următorii ani, astfel că a rămas la catedră până la moartea sa din 1933.
![Personalitatea zilei: Alexandru Philippide [AUDIO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2020/04/Alexandru_Philippide_1859-1933.jpg?resize=729%2C479&ssl=1 "Personalitatea zilei: Alexandru Philippide [AUDIO]")
![Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]](https://i0.wp.com/www.radiocluj.ro/wp-content/uploads/2023/06/Ray-Charles-e1686306050516.jpg?resize=300%2C169&ssl=1 "Personalitatea săptămânii: Ray Charles [AUDIO/VIDEO]")
