Personalitatea zilei: Emile Berliner [AUDIO/VIDEO]
Foto: wikipedia
Există o întreagă istorie a playerelor care au adus muzica înregistrată în casele oamenilor. Şi, cu toate că primul astfel de aparat a fost indubitabil fonograful lui Thomas Edison, acesta nu a devenit foarte popular: cilindrii care serveau ca suport de înregistrare erau mult prea sensibili, iar copiile erau greu de făcut. La sfârşitul secolului XIX, un emigrant german a depus în Statele Unite un brevet pentru un aparat mai bun, care înregistra muzica pe discuri din ebonită şi vinil. Vorbim astăzi aşadar despre Emile Berliner, inventatorul gramofonului, născut în 20 mai 1851.
Există o întreagă istorie a playerelor care au adus muzica înregistrată în casele oamenilor. Şi, cu toate că primul astfel de aparat a fost indubitabil fonograful lui Thomas Edison, acesta nu a devenit foarte popular: cilindrii care serveau ca suport de înregistrare erau mult prea sensibili, iar copiile erau greu de făcut. La sfârşitul secolului XIX, un emigrant german a depus în Statele Unite un brevet pentru un aparat mai bun, care înregistra muzica pe discuri din ebonită şi vinil. Vorbim astăzi aşadar despre Emile Berliner, inventatorul gramofonului, născut în 20 mai 1851.
Emile Berliner a emigrat în Statele Unite pentru a scăpa de încorporarea militară. În primii ani s-a întreţinut din munci temporare precum spălatul sticlelor de lapte, în timp ce serile frecventa cursuri de fizică. În timpul unei expoziţii organizate cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la independenţa Statelor Unite a luat cunoştinţă de telefon şi de fonograf, invenţii care făceau furori în a doua jumătate a secolului XIX, dar la care mai era loc de îmbunătăţiri. Prima sa invenţie a fost un microfon cu carbon; după o luptă legală îndelungată, a pierdut însă brevetul în favoarea lui Thomas Edison.
A lucrat un timp la compania lui Alexander Graham Bell, iar din 1886 a început să experimenteze cu metode de înregistrare a sunetului. Primul său gramofon era mai mult o jucărie, cu o manivelă prin care era asigurată rotaţia acului pe disc, modelul a fost însă înlocuit repede de către Berliner cu unul care cuprindea un motor cu arc, asemănător mecanismului din cutiile muzicale vechi. Iniţial discurile erau confecţionate din cauciuc şi alte materiale mai dure, care le făceau mai rezistente decât cilindrii fonografului. Un alt avantaj cu care gramofonului i se făcea publicitate era faptul că înregistrarea putea fi multiplicată, fiecare copie sunând la fel de bine precum originalul. Gramofonul a adus cu adevărat muzica înregistrată în casele oamenilor şi, în ciuda numeroaselor conflicte pentru brevete în care a fost implicat inventatorul, compania sa a vândut până în 1920 peste 2 milioane de discuri. Gramofonul a ajuns repede popular şi în România, ca dovadă aceste versuri cântate de Mircea Baniciu:
„Tristeti de străzi pustii şi mute,
Cu ziduri vechi şi cu faţade
De edificii cunoscute
În care nu ştii cine sade…
De domicilii spaţioase
Cu flori la geam şi cu salon,
Din care pe la ceasul şase
Auzi urlând un gramofon…”
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.