A fost preot greco-catolic, canonic şi protopop al Clujului. A avut tot odată o bogată carieră de scriitor, deşi astăzi ni-l amintim mai puţin pentru nuvelele sale de factură sămănătoristă, cât mai degrabă pentru povestirile pentru copii. Ne amintim astăzi de Ion Agârbiceanu, născut în 1882.
Articol editat de cristina.rusu,
28 mai 2020, 06:00 / actualizat: 28 mai 2020, 8:11
A fost preot greco-catolic, canonic şi protopop al Clujului. A avut tot odată o bogată carieră de scriitor, deşi astăzi ni-l amintim mai puţin pentru nuvelele sale de factură sămănătoristă, cât mai degrabă pentru povestirile pentru copii. Ne amintim astăzi de Ion Agârbiceanu, născut în 1882.
Ion Agârbiceanu a debutat cu poezii în revista Tribuna din Sibiu, dar stilul i-a fost marcat de colaborarea cu Sămănătorul, aşadar de un deziderat comun intelectualilor români de la începutul secolului XX: aducerea în lumina literaturii a valorilor tradiţionale române. A rămas fidel acestui principiu chiar dacă, student fiind la Budapesta la teologie şi litere, era mai mereu departe de Transilvania sa natală. Primul volum de schiţe, purtând titlul De la ţară, l-a tipărit în 1905.
A renunţat la studiile de litere de la Budapesta pentru a prelua o parohie din apropiere de Abrud, pe care a deţinut-o timp de 4 ani. În timpul Primului Război Mondial a fost preot în cadrul Corpului Voluntarilor Ardeleni. A fost membru al Partidului Naţional Român din Transilvania şi a deţinut mai multe funcţii în Parlament după Marea Unire, concomitent continuându-şi activitatea literară şi religioasă. A condus, printre altele, revista Tribuna din Cluj, iar în 1955 a fost ales membru plin al Academiei Române. A fost printre puţinii a căror scriitură a fost răsplătită cu premii atât înaintea, cât şi după instaurarea regimului comunist, totalizând o carieră literară de peste 6 decenii. Aprecierea de care s-au bucurat lucrările sale, scrise în manieră tradiţionalistă, chiar şi după reinstituirea Academiei în spirit socialist a fost dovedită la moartea lui Ion Agârbiceanu, din 28 mai 1963, când a fost elogiat în presă de Zaharia Stancu, Iorgu Iordan sau Mircea Zaciu. A fost înmormântat în Cluj-Napoca, iar mormântul său a fost declarat monument istoric în 2012.
Andrea Nagy
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.