Prima pagină » Campanii » Sesam deschide cartea » Sesam deschide cartea: Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas

Sesam deschide cartea: Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas

Confesiunile unui prieten imaginar, de Michelle Cuevas, este o minunată pledoarie pentru puterea imaginației. Dacă v-a plăcut Micul Prinț, veți fi cu siguranță fermecați și de această carte. Autoarea aduce în prim-plan concepte delicate precum inima, invizibilul, lumea interioară și, mai ales, legătura sufletească ce stă la baza adevăratelor prietenii.

Articol editat de cristina.rusu, 5 iunie 2020, 06:00 / actualizat: 5 iunie 2020, 7:06

Facem cunoștință cu Jacques Papier, un băiețel imaginat de o fetiță cât se poate de reală pe nume Fleur. V‑ați surprins vreodată imaginându-vă prietenul ideal, acela care să vă cunoască atât de bine încât să vă poată citi gândurile și emoțiile? Ei bine, pentru Fleur, al cărei nume simbolizează imaginația înfloritoare, Jacques este un astfel de prieten. Ceea ce o bucură cel mai mult e faptul că, alături de el, orice e posibil. Pe harta lor imaginară există cele mai frumoase locuri din lume. E micul lor secret. Și apoi, Jacques știe tot ce-i place și tot ce urăște. Pentru că, nu-i așa, un prieten imaginar e mai mult decât un frate geamăn: el are chiar forma sufletului și a gândurilor celui care i-a dat viață.

Nu la fel de clare, însă, sunt lucrurile pentru Jacques Papier, naratorul poveștii. Pentru că el crede cu toată ființa sa că există în realitate. Lua cina împreună cu Fleur și părinții săi. Avea propriul loc la masă. Mama îi spunea noapte bună și îi dădea un pupic pe frunte, așa cum făcea și cu sora lui. Mergea la școală. E drept că nu știa niciodată ce gust are mâncarea; că mama nu se uita în ochii lui; că, atunci când ridica mâna la ore, profesorul se prefăcea că nu-l vede; că, de fapt, nu-și văzuse niciodată chipul în oglindă. Dar toate astea l-au făcut să creadă fie că e „invizibil”, metaforic vorbind, fie că toată lumea îl urăște. Atunci când constată că e prietenul imaginar al lui Fleur, Jacques simte că-și pierde identitatea. Își inventează propriul prieten imaginar, pe Marele Hering Dragon, iar situația scapă de sub control atunci când, la masă, Fleur îi cere mamei să pună o farfurie și pentru prietenul imaginar al lui Jacques. O singură întrebare îl frământă neîncetat: oare prietenii imaginari au inimă? Pentru a putea porni în căutarea propriei inimi, se vede nevoit să o roage pe Fleur să-l elibereze, cu promisiunea că nu o va uita niciodată.

Eliberarea nu-i aduce lui Jacques realitatea visată. Fără un copil care să și-l imagineze, e condamnat să plutească în întunericul uitării. Începe să i se facă dor de o casă, de lumina din ochii lui Fleur, singura care îl vedea cu adevărat. De-a lungul călătoriei sale, Jacques va fi, pe rând, prietenul imaginar al unui băiețel neastâmpărat, care îl va antrena în jocurile sale de-a bandiții, se va transforma în simpaticul cățel imaginar al unei fetițe și îi va fi aproape lui Bernard, un băiețel timid, pe care îl va ajuta să capete încredere în sine. Încet-încet, eroul nostru descoperă că inima lui e făcută din toți copiii pe care i-a cunoscut; că lumea e formată dintr-o mulțime de lucruri ușoare și invizibile, precum muzica, norii sau sentimentele; că, doar pentru că ești imaginar, nu înseamnă că nu ești real; și, în sfârșit, că lucrul cel mai puternic și cel mai demn de a fi iubit nu este de fapt un lucru și se află în fiecare dintre noi: sufletul.

Scris cu înțelepciune și umor, romanul Confesiunile unui prieten imaginar poate fi așezat în rândul cărților care ne ajută să vedem adevăratele lucruri care contează și frumusețea dinăuntru. Cartea vă așteaptă în rafturile Bibliotecii Județene „Octavian Goga”, atât la Sediul central, cât și la filialele de cartier.