Radio Cluj…la modă: Despre modă, numai de bine (partea II)
Poate sunteți îndreptățiți să considerați că studiul WGSN (Worth Global Style Network) nu face referire și la Europa de Est și că există o mică probabilitate ca să ne încadrăm acolo.
Articol editat de cristina.rusu, 11 iunie 2020, 06:00
Precizez că studiul se face pe segmente ale populației selectate din mai multe regiuni iar marja de eroare este destul de redusă. Sigur că din punct de vedere economic șansele noastre scad simțitor față de țările avansate.
Primul profil de consumator identificat este cel al “stabilizatorului”, forțând puțin traducerea din limba engleză. The Stabilisers cuprind generațiile millenials și X și sunt atrași de lucruri simple achiziționate cu calm sub imperiul rațiunii. Aceștia nu vor aprecia ideea de aglomerare și supraîncărcare și nici un fel de presiune exterioară când operează alegerile de consum. Preferința lor va fi pentru acel tip de produs care funcționează compensatoriu pentru episoadele stresante cum a fost cel al pandemiei.
De pildă un business cum este cel al firme cosmetice coreene Eath Library întemeiate pe tot ce înseamnă tradiția, rețete vechi autentice puse într-o ecuație modernă.
Dar tot aceste generații le vom regăsi și la segmentul The Settlers, cei care vor prefera o economie de tip regional, iar investițiile pe care le vor face vor fi în firme mici locale care vor întări comunitățile din care fac parte.
Timpul pentru muncă va fi foarte clar delimitat, iar orele mai puține de muncă, dar cu randament optim, nu sunt deloc de domeniul utopiei, cum s-ar putea crede. Microsoft Japonia testează un program de lucru de cu 4 ore de muncă zilnic, fapt ce reduce costurile legate de electricitate și crește productivitatea. Pare ecuația perfectă pentru toți cei implicați.
Firmele vor atrage acest tip de consumator prin revalorificarea stocurilor sau arhivelor recontextualizate pentru perioada actuală din care cuvântul cheie dat de exclusivitate va funcționa magic.
Firma franceză Sezane specializată pe îmbrăcăminte de damă a pus în vânzare în 2019 piese din colecții mai vechi, oferind astfel consumatoarelor ocazia de a descoperi piese pe care este posibil să le fi pierdut în sezoanele trecute. Un alt aspect este cel al parteneriatelor strategice dintre firme de confecții și furnizori, unde cei din urmă reutilizează cu ajutorul unui design inteligent al brandurilor resturi de materiale și stocuri moarte.
Importanța deschiderii unor afaceri în orașe aflate într-un plan secund față de marile metropole, va aduce investitorilor câștig de cauză pentru că se știe că în marile orașe piața este suprasaturată și aglomerată. Investiția în branduri locale și promovarea acestora în comunitate este una dintre preferințele acestui tip de consumatori care vor fi mai fericiți să-ți cheltuiască banii în afara unor mari corporații.
Marii retaileri vor fi nevoiți să-și orienteze producția și spre satisfacerea în micro pentru a fi competitivi cu ceea ce acest segment de consumatori își dorește.
O optică de genul acesta este necesar să ne însuflețească și pe noi în momentul achiziței indiferent din ce generație am face parte. Nu m-am săturat de ani de zile să repet că merită investit în designul românesc. Banii trebuie făcuți să circule local, în propria ta țară, nu să umplem buzunarele marilor retaileri de serie cu francize proaste pentru tot ce înseamnă Europa de Est.
Dar dragii mei despre optimiști o să vorbim data viitoare. Acolo o să vă detaliez niște lucruri amuzante. Să ne-auzim cu bine!
Călina Langa, fashion designer
Imaginile din revista Glamour ediția română, primăvară 2020
Radio Cluj poate fi ascultat şi online, AICI sau pe telefon: 031 504 0456, apel cu tarif normal.
Ne găsești și pe facebook, twitter și instagram.